Lucian Lipovan scrie despre tintele gresite ale Rapidului: vinovatii fara vina!

In primul rand, nu exista nici o justificare logica sa acuzi pe cineva ca a jucat prea bine! Ar putea parea logic sa le ceri sa joace la fel de bine cu toata lumea, dar si rationamentul asta e usor de demontat sau, mai exact, de intors in defavoarea Rapidului. Concret, asa si Brasovul poate acuza Steaua ca a jucat mult mai prost cu Rapidul decat cu ea si de aia retrogradeaza. Putem pune multe echipe in locul Brasovului si Stelei, ideea se mentine. 

Tensiunea de final de sezon a unei echipe care lupta ca la Rovine sa se salveze e explicabila. Chiar daca nu le dau dreptate, pe fotbalisti ii mai pot intelege, ei duc lupta in prima linie, iar la final, sleiti de enegie, isi pot pierde luciditatea.

Mult mai putin scuzabil e comportamentul altora. Imi place Giulestiul, am scris adesea despre atmosfera unica de acolo si am recunoscut deschis ca, mai ales datorita atmosferei pe care o genereaza, mi-ar parea rau sa retrogradeze. Dar unde-s multi, si prostia creste. Din fericire, la Rapid inca sunt multi suporteri. Din pacate, inca sunt si multi tampiti. Sa-I scuipi pe adversari ca se bucura cand castiga e o dovada ca sunt tampiti. Sa-l arunci pe adversar pe targa, sub pretextul ca trage de timp, cand tu esti platit sa te asiguri tocmai ca nu pateste nimic, e de-a dreptul absurd. Nici nu conteaza ca in doua secunde gasesc trei exemple in care Rapidul a tras de timp, e jenant din principiu ce au facut brancardierii Rapidului, pare o secventa dintr-o comedie proasta.

In fine, Rapidul a munci enorm in retur. Tocmai de aceea singurele scuze le-am gasit jucatorilor. E de apreciat efortul lor de a salva echipa. Daca retrogradeaza n-o fac insa din cauza lui Cirtu, a tragerilor de timp ale lui Dumitras sau a oricui altcuiva din afara Giulestiului. Nu, singurii vinovati sunt chiar acolo. Stiu ca e dur, trist, suparator, dar asa e. Daca retrogradeaza, Rapidul retrogradeaza din cauza ca in tur a facut extrem de putine puncte. Din cauza ca a avut intr-un sezon patru antrenori, doua echipe total diferite si, la un moment dat, chiar si doi patroni, desi e in insolventa. Daca retrogradeaza exista explicatii in propria ograda, nu e o surpriza. Din contra, surpriza, ba chiar adevarat miracol, e daca scapa. I-au mai ramas doua etape sa-l produca, dar e important sa nu se concentreze pe adversar, pe a-l bate dupa meci, a-l scuipa sau a-l arunca de pe targa.