Mihai Mironica despre cum va fi viata lui Radoi si Becali la Steaua: "Un antrenor fin"

S-a spus atunci că oricine ar fi fost propus de acea alianţă electorală care l-a propulsat pe Becali în Parlament, poate şi un delfin sau o potârniche sau orice altă „fiinţă non-umană”, ar fi intrat în legilativul ţării în acel context politic. Aşa şi cu trofeele interne, senzaţia este că orice ai pune pe banca Stelei, chiar şi un Rădoi neşcolit şi fără o zi de antrenorat, campioana ultimilor trei ani va triumfa în faţa unui amalgam de falimentari, insolvenţi, neputincioşi sau „Natural Born Losers”.

Semnul de întrebare există în privinţa parcursului european. Singurul care oferă relevanţă la Steaua. Gâlcă a cucerit nişte trofee în luptă cu şchiopi, falimentari, încropiţi sau cocoşaţi în ale slugărniciei. Dar Gâlcă a fost expulzat din expresul de Europa de la clasa întâi de Ludogoreţ, de la clasa a doua de Aalborg. Adică de nimeni. Iar aşa ceva este greu de digerat de un patron care ştie cum se câştigă trofeele interne.

Rădoi trebuie să aducă „meleoanele”din Europa. Care-s mult mai importante pentru patron decât trofeele. Pentru că patronul te iubeşte „pe parte spirituală”, doar ştim că domnia sa este condamnat la iubire, are cel mai bogat „cazier” din România la dragoste. Dar care te execută „pe partea economică” atunci când nu i-l aduci din Europa pe „ochiul dracului”.

Rădoi moşteneşte un culoar al campioanelor şi un statut de cap de serie în toate tururile preliminare din Champions League. Asta înseamnă că Steaua lui Rădoi nu va înfrunta nicio echipă „şmecheră” până în grupe. Maximum de dificultate va fi tot un Moţi sau ceva de genul ăsta. Cheia rămâne la cum se va mişca Becali în săptămânile ce vin. Dacă va umbla cât de cât la caşcaval şi va lua câţiva jucători buni de pe la falimentarele din Liga 1, atunci Rădoi poatre arăta a antrenor în aceste tururi preliminare.

Pentru că Rădoi nu cred că va surprinde cu nişte soluţii inedite de pe piaţa transferurilor cum ar trebui să facă un manager-antrenor adevărat. La Steaua, ţintele de achiziţii se reduc la vreo 10 nume pe care trebuie să le ştie Becali din Liga 1. De aceea, nu vom vedea niciodată la Steaua vreun Wesley, Teixeira, Culio, Lacina Traore, Junior Morais, Sougou sau Bastos inventat de acest club. Steaua este un club cu zero creativitate. Şi asta se vede şi în crearea echipei, şi în imaginea sa, fără muzeu, fără trecut, fără imn, fără galerie, fără ştaif, fără nimic. Steaua nu ştie decât să cumpere. Steaua este Arabia Ligii 1.

Şi la Arabia Ligii 1 a venit cel mai arab dintre români. Mirel Rădoi, cel care a preferat să se afunde în nisipul mediocrităţii arabe decât să mai joace în compania unor fotbalişti adevăraţi pentru naţionala României. Cel care spunea că nu se va mai întoarce în ţară, ci se va stabili printre dune, pentru că „l-au săltat ăştia pe naşu’’’. A ieşit naşu’ de la răcoare, a uitat şi Rădoi de ameninţarea cu autoexilul la care a îngheţat România.

Superb final la această poveste de început a sezonului la Steaua. Rădoi i-a întors spatele federaţiei spunând că nu mai vrea să joace la naţională pentru că mofturi. Acum Rădoi se duce la federaţie cu faţa şi se gudură pe acolo ca oamenii de tip nou, care condamnau sfidarea regulilor de către „regimul Sandu-Dragomir”, să facă şi ei ceva pe reguli şi să-l lase pe Rădoi să stea pe bancă tehnică deşi nu are dreptul pentru că nu are patalama cum cere aceeaşi federaţie şi pentru că, din acest an, nici managerii cluburilor nu mai pot sta pe băncile tehnice din Liga 1.

Becali a povestit că Rădoi a venit cu un „bulion” la puşcărie şi l-a emoţionat până la lacrimi pe cel care, hahaha, nu este mişcat decât de cele sfinte... Azi, la FRF, Rădoi a fost cu o mapă. Vom vedea dacă în urma lui FRF a rămas înduioşată şi Mirel al Arabiei va primi o „dispensă” udată cu lacrimile epigonilor lui Naşu’ şi Mitică de la Casa Fotbalului.