(P) Durerile articulare: cauze frecvente și cauze mai puțin cunoscute

Artrita

Artrita este o boală inflamatorie ce afectează articulațiile și se caracterizează prin durere și rigiditate. Există mai multe tipuri de artrită, fiecare cu specificitățile sale. Artrita reumatoidă este o afecțiune autoimună, în care sistemul imunitar atacă în mod greșit țesutul sănătos al articulației. Osteoartrita, pe de altă parte, este o degenerare a cartilajului articular datorată vârstei sau uzurii. Artrita psoriazică apare la persoanele cu psoriazis, o afecțiune a pielii. Artrita septică este cauzată de o infecție bacteriană în articulație, în timp ce artrita juvenilă afectează copiii. Sindromul Reiter este un tip special de artrita reactiva care însoțește alte infecții prezente în organism [1].

Simptomele comune ale artritei includ durerea și rigiditatea articulațiilor, însoțite de umflături, roșeață și încălzire la nivelul articulației afectate. De asemenea, pacienții pot avea dificultăți de mișcare. Diagnosticul se face prin examen fizic, teste de sânge și imagistică medicală, cum ar fi radiografia sau rezonanța magnetică [2]. 

Artrita poate fi cauzată de o varietate de factori. Vârsta avansată, sexul feminin, ereditatea, deteriorarea articulațiilor datorată utilizării excesive sau accidentărilor, infecțiile, bolile autoimune și un stil de viață nesănătos pot crește riscul de a dezvolta artrită. De asemenea, obezitatea este un factor de risc semnificativ pentru artrită, deoarece excesul de greutate pune o presiune suplimentară asupra articulațiilor, în special pe cele ale genunchilor și șoldurilor [1].

Tratamentul pentru artrită variază în funcție de tipul și severitatea bolii. Acesta poate include medicamente cum ar fi analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), corticosteroizi. Terapia fizică poate ajuta la îmbunătățirea forței și flexibilității, în timp ce schimbările de stil de viață, cum ar fi pierderea în greutate și mișcarea regulată, pot reduce durerea și stresul asupra articulațiilor. În cazurile severe sau atunci când alte tratamente nu au dat rezultate, poate fi necesară intervenția chirurgicală [3].

Guta

Guta este o formă distinctă de artrită care apare atunci când nivelul de acid uric din sânge este prea mare, ceea ce duce la formarea de cristale de acid uric în interiorul articulațiilor. Aceste cristale pot provoca inflamație și durere intensă. Există două motive principale pentru care acidul uric se poate acumula în sânge: fie corpul produce prea mult, fie nu elimină suficient. Anumite alimente și băuturi precum carnea roșie, fructele de mare și alcoolul pot crește nivelul de acid uric în corp [2].

Simptomele gutei se manifestă prin dureri severe, roșeață, umflare și sensibilitate la nivelul articulațiilor, cel mai adesea la nivelul degetului mare de la picior. Atacurile de gută pot apărea și dispărea, dar, fără tratament, ele pot deveni mai frecvente și mai dureroase [1]. 

Diagnosticul de gută se face în urma unei examinări fizice și a testelor de sânge pentru a măsura nivelul de acid uric. În unele cazuri, medicul poate decide să extragă lichid din articulația inflamată pentru a căuta cristale de acid uric.

Tratamentul pentru gută vizează atât ameliorarea simptomelor, cât și reducerea nivelului de acid uric din sânge. Acesta poate include medicamente pentru a reduce durerea și inflamația și medicamente care limitează producția de acid uric sau ajută la eliminarea acestuia [2].

Boala Lyme

Boala Lyme, cunoscută și sub denumirea de borrelioză, este o infecție bacteriană transmisă prin mușcături de căpușe infectate. În primele stadii ale infecției persoanele pot prezenta simptome precum erupții cutanate cu formă caracteristică, febră, oboseală, dureri de cap și dureri musculare sau articulare. Dacă nu este tratată la timp, boala poate evolua producând complicații mult mai grave, cum ar fi artrita Lyme și probleme neurologice [3].

Transmiterea bolii Lyme are loc prin intermediul căpușelor, care sunt purtătoare ale bacteriei Borrelia burgdorferi. Cu toate acestea, nu toate căpușele sunt purtătoare ale acestei bacterii și riscul de a contracta boala crește cu durata de atașare a căpușei. Prevenția este esențială pentru a evita contractarea bolii Lyme. Aceasta include măsuri de precauție cum ar fi purtarea hainelor cu mâneci lungi și pantaloni lungi în zonele în care există căpușe, utilizarea insecticidelor și verificarea regulată a corpului pentru a descoperi și îndepărta căpușele [2].

Diagnosticarea bolii Lyme poate fi dificilă deoarece simptomele sale sunt comune cu multe alte afecțiuni. Testele de sânge disponibile pot ajuta la diagnostic, dar acestea pot avea limitări, cum ar fi rezultatele fals pozitive sau fals negative. Odată diagnosticată, boala Lyme poate fi tratată cu succes cu antibiotice, dar este esențial ca tratamentul să înceapă cât mai curând posibil după mușcătura de căpușă [3].

Pe termen lung, boala Lyme poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții unei persoane. Unii oameni pot suferi de ceea ce este cunoscut sub numele de sindromul post-tratament Lyme, care include simptome precum oboseala, durerile și problemele cognitive care persistă mult timp după terminarea tratamentului. Acest sindrom poate afecta semnificativ calitatea vieții și necesită o abordare pe termen lung.

Cauzele durerilor articulare variază mult, de la artrită la boli sistemice de tipul bolii Lyme. Contactează medicul, relatează-i care sunt simptomele cu care te confrunți și stabiliți împreună un protocol de diagnostic și, ulterior de tratament care să te ajute să te simți mai bine și să îți recapeți mobilitatea și cheful de viață!

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse:

1. “Joint Pain Causes.” Mayo Clinic, www.mayoclinic.org/symptoms/joint-pain/basics/causes/sym-20050668, accesat la 12.02.2024;

2. “Joint Pain: Symptoms, Causes, and Treatment.” Cleveland Clinic, 28 Mar. 2018, my.clevelandclinic.org/health/symptoms/17752-joint-pain, accesat la 12.02.2024;

3. NHS. “Joint Pain.” Nhs.uk, 18 Oct. 2017, www.nhs.uk/conditions/joint-pain/, accesat la 12.02.2024.