INTERVIU Ancuța Bodnar & Simona Radiș, campioane la Tokyo: "Vom munci 7 zile din 7, 11 luni pe an pentru încă o medalie de aur!"
Ancuța Bodnar (23 de ani) și Simona Radiș (22 de ani) au cucerit medaliile de aur la canotaj, în proba de dublu vâsle.
de Florin CARAMAVROV
Ancuța și Simona vor vorbi despre drumul până la această imensă performanță, cu greutăți, renunțări și satisfacții, la cursurile Sports Business Academy, care vor avea loc în finalul acestuoi an, înepând cu 20 octombrie.
Până atunci, am vrut să aflăm mai multe lucruri neștiute despre cele mai valoroase sportive din România în 2021. Le-am pus aceleași întrebări, iar ele au răspuns pe rând.
Cum ți-a schimbat viața medalia de aur de la Jocurile Olimpice? Cum ai sărbătorit titlul olimpic?
Ancuța Bodnar: După câștigarea medaliei de aur de la Jocurile Olimpice de la Tokyo viața noastră s-a schimbat într-un mod foarte frumos. Suntem recunoscute, apreciate, am cunoscut oameni noi, am participat la diferite evenimente. Titlul olimpic l-am sărbătorit acasă, cu familia și o parte din oamenii dragi.
Simona Radiș: Acest rezultat m-a făcut mai cunoscută. Mi-a deschis niște drumuri și astfel am cunoscut oameni noi, am legat prietenii. Am sărbătorit alături de familie într-un ambient liniștit și plăcut.
Ancuța voia să devină actriță, Simona – medic!
Când erai copil de 7-8-10 ani, te gândeai să faci sport de performanță sau să ajungi campioană olimpică? Dacă nu, ce voiai să devii când te faci mare?
Ancuța Bodnar: Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge să practic acest sport sau mai ales să devin campioană olimpică. Când eram mică, voiam să devin actriță sau avocată.
Simona Radiș: La acea vârstă visam să devin doctor. Nu mă gândeam deloc la sport… Dar cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, nu doar că am mers pe drumul performanței, dar am și devenit campioană olimpică.
Cum a fost copilăria ta? Povestește-ne o prostioară pe care ai făcut-o când erai copil?
Ancuța Bodnar: Am avut o copilărie foarte frumoasă la sat. Îmi ajutam familia la treburile zilnice, mereu eram pe câmp sau printre animale. Dar, bineînțeles, ca orice copil, îmi plăcea foarte mult să mă joc cu ceilalți copii afară. Odată am plecat cu bicicleta la două prietene și nu am spus nimănui. M-a căutat mătușa, fiindcă părinții nu erau acasă, și era foarte panicată când m-a găsit, pentru că mă căuta de mult timp și pentru că am traversat și drumul singură.
Simona Radiș: Îmi aduc aminte că am spart un bibelou când mă jucam cu el și am așezat cioburile în așa fel încât să pară o întâmplare. Bineînțeles, părinții și-au dat seama imediat că bibeloul nu s-a spart singur.
Momente grele înainte de JO: „Cedam psihic din cauza epuizării”. „Simțeam că nu mai pot”
Când ți-a fost cel mai greu în carieră? Ai avut momente în care ai vrut să renunți la canotaj din cauza epuizării de la antrenamente sau din alte motive?
Ancuța Bodnar: Am avut mai multe momente grele în carieră. Am vrut să renunț în 2017 în urma unei accidentări, dar am reușit să depășesc acea perioadă grea. Și în pregătirea pentru Jocurile Olimpice am avut momente în care mai cedam psihic din cauza epuizării.
Simona Radiș: Mi-a fost foarte greu chiar în anul olimpic. Antrenamentele erau foarte grele și eu ajunsesem în punctul în care simțeam că nu mai pot. A contat mult faptul că Ancuța și familia mi-au fost alături și nu m-au lăsat să renunț.
Ancuța se uită la concursurile de miss, Simona citește
Antrenamente, antrenamente și iar antrenamente... Mai ai timp și de viața privată? Cum îți petreci timpul liber? Ce hobby-uri ai?
Ancuța Bodnar: Da, am timp și de viața privată! În timpul liber ies în oraș cu prietenii, vizitez locuri noi, vorbesc cu familia. Mai nou, îmi place să mă uit la concursurile de miss.
Simona Radiș: Am timp și pentru mine. Chiar dacă nu este mult, am timp să citesc o carte, să mă plimb, să merg în mall sau la film… În timpul liber îmi place să mă relaxez și să îmi încarc bateriile.
Ce crezi că lipsește României pentru a câștiga mai multe medalii de aur la Jocurile Olimpice?
Ancuța Bodnar: Susținerea din exterior.
Simona Radiș: România are mulți copii talentați care trebuie descoperiți. Cred că trebuie schimbată atât mentalitatea sportivilor, cât și a antrenorilor.
Cât vei munci în acești 3 ani pentru o nouă medalie de aur? Câte ore pe zi, câte zile pe săptămână, câte luni pe an?
Ancuța Bodnar: 5 ore pe zi, 7 zile din 7, aproximativ 11 luni pe an.
Simona Radiș: Voi munci cât de corect voi putea. Cu seriozitate și determinare, la fel ca până acum. 5-6 ore pe zi, 7 zile pe săptămână și 11 luni pe an.
Drumul până la medalia de aur
Despre ce vei vorbi la Sports Business Academy? Ce le vei spune cursanților?
Ancuța Bodnar: La Sports Business Academy voi vorbi despre parcursul nostru până la cucerirea celei mai importante medalii și despre echipă.
Simona Radiș: Le voi vorbi cursanților despre drumul pe care l-am parcurs până la câștigarea acestei medalii. Despre momentele frumoase, dar și despre cele grele.
Cum crezi că pot fi atrași copiii către sport?
Ancuța Bodnar: Sportul înseamnă sănătate. Sportul îți dezvoltă calități, te face mereu să îți depășești limitele, descoperi oameni noi și înveți să trăiești în colectiv.
Simona Radiș: Copiii pot fi atrași către sport prin puterea exemplului. Este un domeniu foarte frumos, care îți aduce satisfacții pe măsură. Copiii trebuie informați și încurajați să aleagă acest drum.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News