Luca Joldea (19 ani), sportiv legitimat la CS Dinamo, a câştigat medalia de aur la Campionatul Mondial de tir pentru juniori de la Lima (Peru), în proba de pistol aer comprimat 10 metri. Acesta s-a calificat în finala probei cu un punctaj de 589 de puncte, nou record mondial la juniori.

În plus, dinamovistul a mai cucerit medalia de argint în proba de pistol liber (50m) și a devenit vicecampion mondial în concursul pe echipe, alături de Constantin Daniel Feraru (CS Dinamo) și Levente Bucsias (CS Universitar Oradea). Antrenoarea Dana Cohanciuc (CS Dinamo) spune că tirul este un sport olimpic de bază, dar destul de scump, pentru care se găsesc din ce ce în ce mai greu fonduri în România.  

"Bază de selecție avem, doar că poligoanele nu sunt dotate"

"Eu am fost sportivă, apoi, din 2003, am fost o perioadă și sportiv, și antrenor. Am făcut o pauză pentru că am avut probleme de sănătate și am revenit în 2013, doar ca antrenoare la Dinamo. Am mai tras la câteva concursuri, când a trebuit să completez echipa de fete, dar vreau să mă concentrez pe munca de antrenor. 

Dacă e greu să fiu antrenoare de tir în România? Bază de selecție avem, doar că poligoanele nu sunt dotate. Coată foarte mult, este un sport foarte costisitor. Doar un pistol este 2.500 - 3.000 - 3.500 de euro. Plus echipamentul, valizele, piesele de schimb, alicele, cartușele, că la un moment dat trebuie să începi să tragi și glonț. 

Deplasările sunt scumpe. Pentru sportivii care fac înaltă performanță, campionatele mondiale și multe concursuri de obiectiv sunt foarte multe și foarte dificil de participat. Ne descurcăm cum putem, ne mai ajută Federația și cluburile când pot, mai găsim singuri o sponsorizare.

De exemplu, la anul avem două Cupe Mondiale legate, în Peru și în Argentina. Drumul și cât stai acolo... Nici nu cred că mergem, sincer. Mai este o Cupă Mondială în China. La fel, nu știu ce șanse avem să participăm. Cupele Mondiale sunt competiții de seniori. Din punctul meu de vedre, când ești în ultimii ani de juniorat, este esențial să participi și la competițiile de seniori, ca să fie trecerea mai ușoară la seniori.   

"Multe cluburi de tir s-au desființat, pentru că nu au mai putut fi susținute"

Tirul este un sport de bază, a fost prezent de la prima Olimpiadă modernă. Eu zic că o să fie important în continuare, deși poate nu are aceeași priză la public ca jocurile de echipă. La tir, lupta este mai mult interioară, este o luptă cu tine pentru rezultate. Trebuie să fii un robot, să faci de fiecare dată același lucru. Este foarte greu ca spectatorii sau telespectatorii să prindă nuanțele acestea de luptă interioară.  

Avem poligoane foarte vechi, chiar și în București. În timp, multe cluburi de tir s-au desființat, pentru că nu au mai putut fi susținute. Și Bacău, și Cluj, acum și Brașovul nu mai au unde să facă antrenament. Pentru tir îți trebuie un spațiu destul de mare și chiria pentru o sală este enormă. Plus că e o cheltuială mare cu materialele. În străinătate nu se mai trage pe carton, în ținte de carton, se trage pe aparate electronice. Un aparat costă cam 6.000 de euro, dar avantajul e că nu mai cheltui bani pe consumabile. Arma - 3.000 de euro, un aparat dintr-asta - 6.000 de euro, echipamentul... O pereche de ochelari costă 1.000 de euro. E un sport scump.  

Cred că și antrenorii sunt destul de puțini. Bază de selecție ar fi. Avantajul tirului este că nu este un sport exclusiv fizic, ca la maraton sau haltere, de exemplu, unde consumul de energie este uriaș și sunt pericole de accidentări. Poți avea și altă activitate pe lângă sportul de performanță, facultate sau alt serviciu. Sigur, îți trebuie și pregătire fizică, ca să stai într-un echilibru perfect. Mulți pot sta cu mâna întinsă spre țintă, dar nu mulți pot trage cu mâna nemișcată, așa că trebuie antrenați mușchii. Este un sport complicat, pentru că trebuie să faci mai multe lucruri în același timp. 

"Luca Joldea este un sportiv de mare perspectivă"

Din experiența mea, din 30-35 de sportivi, dacă găsești doi care să facă pasul către înalta performanță. Diferența o face îndemânarea, cum gândesc, pregătirea fizică, coordonarea anumitor elemente, tipul de personalitate, adică cât de calmi sunt. Orice gând îți poate tulbura tragerea, totul trebuie să curgă de la sine. Să fie o stare de echilibru și un flux natural.   

Este o satisfacție enormă să am asemenea elevi și asemenea rezultate. Situația de acum este oglinda muncii pe care o depunem. Luca Joldea este un sportiv de mare perspectivă. Eu îi am pe el și pe Daniel Feraru în echipa care e vicecampioană mondială, al treilea băiat vine de la Oradea. Dacă se continuă pe aceeași linie ascendentă, dacă putem să ne desfășurăm activitatea așa cum trebuie și mai câștigă experiență, cred că are un viitor frumos și putem vorbi de medalii olimpice", a declarat Dana Cohanciuc pentru Sport.ro. 

Foto - Gabriel Chirea