INTERVIU De ce a ajuns sportul românesc la ani lumină distanță de sportul mondial de nivel înalt. Părerea specialistului Cristian Gheorghe
Sporturi
Sportul românesc a rămas mult în urma a ceea ce se întâmplă în țările dezvoltate, iar noi ne tot întrebăm de ce. Cristian Gheorghe, unul dintre cei mai buni specialiști în marketing sportiv de la noi, ne explică mai jos, cu subiect și predicat, de ce am ajuns aici și ne oferă soluțiile pentru redresare.
de Florin Caramavrov
Zambrotta, Ravanelli, Ghiță Mureșan, singurele noastre campioane olimpice la Tokyo, toți au fost prezenți la ultima ediție a Sports Business Academy, o ediție de colecție. Cum au fost primite asemenea personalități de publicul din România?
Am fost singurul eveniment din Europa care a adus un campion mondial la fotbal, un câștigător de Champions League, un fost jucător în NBA și două campioane olimpice. Pentru orice tip de eveniment, și dacă e de business, și dacă e din lumea sportului, înseamnă ceva fantastic. Feedbackul a fost senzațional. Când am anunțat line-up-ul ediției 2021, mulți nu au crezut că vom putea aduce asemenea personalități. Cei doi invitați din Italia au avut câte trei sesiuni.
Se pot vedea undeva aceste sesiuni?
Iubitorii de fotbal, de sport, vor putea parcurge aceste adevărate lecții de leadership pe platforma online a Sports Business Academy. Toți cei citați de tine s-au deschis cursanților, au răspuns cu sinceritate tuturor întrebărilor, au povestit inclusiv de momente foarte grele din viața lor. Ravanelli a povestit și despre cancerul cu care s-a luptat după ce s-a retras. Ghiță Mureșan și-a pus pe tavă sufletul, a vorbit despre momentele dificile, despre deciziile grele pe care le-a luat în carieră, ne-a introdus în lumea celui mai tare campionat din lume, a celui mai mare show sportiv din lume, NBA. Fetele noastre campioane olimpice au intrat direct din cantonamentul de la Snagov și au discutat în amănunt multe aspecte care țin de performanță și de scarificiu.
Ce au adus nou invitații voștri?
Toți invitații au spus lucrurilor pe nume, fără ascunzișuri și fără false discursuri, au vorbit și despre lucrurile mai puțin bune din carierele lor și din viețile lor. Când vrei să pornești un business în sport sau când vrei să te dezvolți în carieră, trebuie să știi și astfel de momente, unde există probleme, cum poți să le rezolvi, nu numai ce apare la conferințele de presă sau la tv, formal și șablonat. Trebuie să știi și părțile mai grele, de care te poți lovi în viața reală și cum au făcut alții înaintea ta.
Cine a impresionat cel mai mult?
N-ar fi corect să spun că a ieșit cineva în evidență. Ei sunt diferiți. Nu am mers pe un singur tipar de invitați sau pe o singură temă. Un exemplu: am avut reprezentantul tik-tok din Europa de Est pe partea de business. Procese de comunicare, strategie și ceea ce poți face pe tik-tok când vii din lumea sportului, iar asta nu s-a făcut deloc în România până acum. Inclusiv partea de youtube, unde Gusti Roman a ținut un training „by the book” cu tot ce trebuie să faci atunci când vrei să exiști pe youtube și să atingi un milion de fani. Apoi, Alexandru Negrea ne-a oferit o strategie cap-coadă pe tot ceea ce înseamnă Social Media. Deci cine se va uita la noi pe platformă pe acest video va avea pas cu pas ce are de făcut pentru a-și construi o pagină și o comunitate puternică pe Social Media. Sunt foarte multe informații. Am reușit să aducem an de an un conținut ușor de validat în viața reală. Chiar de mâine ai putea să aplici ce ai urmărit pe un material găsit la noi.
Ionuț Rada, de urmărit pe rețelele de socializare
Cine face tik-tok și youtube în sportul românesc?
Pe partea de tik-tok face bine Ionuț Rada. El a fost și cel care i-a intervievat pe Zambrotta și Ravanelli, că tot a venit vorba. Ionuț este un om care construiește foarte mult, care muncește foarte mult. Nu știu cum își găsește atât de mult timp să stea pe atâtea platforme, este extrem de prezent. Oamenii din sport trebuie să-l ia ca model, și vorbesc aici și de branduri. S-a asociat cu valori importante, mă refer la sănătate, la educație, la familie. Recomand ca lumea sportului să-l urmărească.
Și dintre sportivii în activitate, dintre cluburi, federații?
Am văzut câteva. Cred că Rapid București a ajuns cumva pe scroll-ul meu, pe tik-tok. Dar, uitându-mă la ce se întâmpă afară, mai avem de învățat, suntem într-o fază incipientă. E mult mai ușor să comunici ca persoană pe tik-tok, e mult mai greu să comunici ca brand.
Te aștepți să apară mai multe branduri sportive românești pe rețelele de socializare importante?
În mod normal, ar trebui să apară, dar, deocamdată, suntem blocați la capitolul strategie, departamente, oameni, buget. Deja la cluburile de afară există câte un responsabil pentru fiecare platformă importantă de pe Social Media. La cluburile din România, în general, există o singură persoană, care este, de obicei, „all in one”, adică face de toate. Iar așa nu poți să ai ceva de calitate, pentru că acea persoană nu se poate ocupa de 4-5 conturi, nu are timp. Și doi oameni sunt prea puțini, trebuie să faci și conținut, să și postezi. E nevoie de un departament specializat.
Care sunt avantajele pentru un club, pentru un sportiv, să fie pe tik-tok, pe youtube?
Youtube este canalul preferat, pe partea de video, pentru tot ceea ce înseamnă industrie în momentul de față. Vine în spate cu puterea google, de la parte de indexare, la parte de vizualizare, îți aduce o serie de elemente foarte importante atunci când vrei să atragi parteneri. Este motorul numărul 1 de căutare, după google, din ce știu eu. Iar partea de tik-tok nu ai cum să nu o iei în seamă, pentru că este partea nouă de engagement, de fun, de distracție, de timp liber, unde trebuie să creezi conținut ca să trezești partea de distracție.
Unde poți găsi viitorii fani din sport
Trebuie să fii creativ...
Trebuie să fii foarte creativ. Chiar dacă tik-tok a anunțat oficial că nu targetează grupa de vârstă 13-18 ani, pentru că nu sunt public comercial, dacă vrei să-ți atingi următoarea bază de fani, trebuie să mergi în direcția tik-tok. Mai sunt și platformele de steaming pe partea de esports, unde poți găsi viitorii fani. Sunt foarte puțin targhetate în momentul de față de lumea sportului. Cred că viitorul așa arată.
Păi vezi „lumea sportului” de la noi făcând asta?
Este mai greu pentru un club și pentru un brand să facă tik-tok. Trebuie să fie creativ, să fie fun. Trebuie să iasă foarte mult din zona de confort, iar în monentul de față nu prea am văzut în lumea sportului prea mulți oameni care să iasă din zona de confort. Suntem încă încleștați, închistați, dar, repet, este o opțiune foarte bună pentru următoarea bază de fani.
Când își va da seama cineva de la noi că își poate căuta fanii așa?
Noi vorbim de tik-tok într-un moment în care deja el este pe vârf. Era o opțiune fantastică să intri pe platformă acum un an, un an jumate și să te lansezi acolo. Însemna să-ți crești înaintea tuturor o bază de fani, dar trebuia să creezi engagement, să comunici. Nu prea am văzut resurse alocate serios în zona asta. Nici nu vreau să mă gândesc dacă mai apare vreo platformă... A fost un moment bun să intri în trend. Nu este târziu, poți să creezi ușor conținut aici, dar nu mai ești în trend. Deja oamenii importanți sunt acolo, brandurile mari sunt de ceva timp acolo, creatorii de conținut sunt acolo. Iarăși am întârziat.
Pe Instagram cum stăm?
Instagram nu este neapărat o zonă dedicată cluburilor sau brandurilor din sport, ci mai degrabă sportivilor. Ei au conturi și pot fi prezenți foarte bine acolo. Să îl dăm exemplu doar pe Cristiano Ronaldo.
Ok, dar la noi?
La noi e mai complicat, pentru că un sportiv nu poate fi nici el „all in one”, să se și antreneze, să concureze și să țină și 4-5 pagini de socializare.
Trebuie să-l ajute cineva, să angajeze pe cineva, nu?
Absolut.
România, pe ultimele locuri la cursurile de dezvoltare personală
E pregătită România pentru un astfel de nivel la care ați ridicat voi cursurile de la Sports Business Academy?
M-am uitat pe niște date de la Uniunea Europeană și am observat că România stă foarte prost în ceea ce privește cursurile de dezvoltare personală, suntem pe ultimele locuri. Încă nu suntem o piață consolidată, nu avem o educație în direcția asta, românii încă nu investesc în dezvoltare personală. Ca să putem avea o industrie puternică, oamenii din sport trebuie să iasă din zona de confort. Oameni din federații și din alte structuri de sport vor doar ca angajatorul să plătească acele cursuri de dezvoltare. Cu oameni care nu vor să devină mai buni, mai ales în sport, avem imaginea de ansamblu a rezultatelor noastre din sport în momentul de față. Nu pot să devii bun în sport dacă nu încerci asta zi de zi. Atât timp cât nu investim în noi și nu citim o carte, nu căutăm niște cursuri pe care să le aprofundăm, nu vom face mare lucru. Doar faptul că ne luăm niște diplome de la Federația Română de Fotbal, doar faptul că am trecut pe la Școala de antrenori, nu ne face mai performanți.
Ce trebuie să facă oamenii implicați în sport?
Un profesionist trebuie să investească tot timpul în el prin diferite metode. Mai ales în ziua dea zi, când sunt foarte multe platforme online unde ai acces la informații de calitate și de nivel global. E mult mai ușor ca acum 20 de ani să ai acces la cercetare și la dezvoltare în sport. Depinde doar de tine dacă vrei să cauți informație, să citești, să te integrezi în diverse rețele internaționale de networking.
E o legătură strânsă între perfecționare și rezultatele din sport...
Absolut. Un exemplu, cu vorbele lui Ghiță Mureșan de la SBA: „Baschetul românesc este bun, nu a scăzut față de vremea mea, ba dimpotrivă, doar că toți ceilalți au investit mult mai mult, s-au dezvoltat mult mai mult”. Când tu începi în fiecare lună să-ți cuantifici rezultatele, să încerci să le îmbunătățești, apare apoi și performanța.
N-avem nicio șansă dacă nu investim în perfecționare și în cercetare
Dacă nu investim în perfecționarea oamenilor din cluburi, de la federații, avem vreo șansă?
Niciuna. E imposibil să facem performanță. Și mentalitatea pe întreaga industrie de sport trebuie să fie asta: în fiecare zi să fim mai buni. Și nu trebuie să aștept de la nimeni ca să obțin informația. Sunt cursuri gratuite ținute de universități de top din lume, altele – de 7 euro, 10 euro, deci nu mai avem nicio scuză pentru lipsa de profesionalism din sportul românesc.
Păi și cum îi scoatem din zona de confort pe oamenii din sport?
Eu aș introduce în sport obligația „O carte pe săptămână”, un program de genul ăsta. Și să pui fiecare angajat să facă un comentariu, cum făceam noi în liceu, despre ce a citit. Iar problema nu e doar în sport, ci la nivel național.
Vom mai avea parte de invitați de marcă la SBA?
La fiecare ediție am încercat să aducem cea mai bună infomație, să atragem cursanții spre a se dezvolta în anumite zone. A fost o experiență fabuloasă. Nu cred că în următorii doi ani cineva în Europa va face ceea ce am reușit noi la nivel de lectori. La fiecare ediție vom fi diferiți. La fiecare ediție am încercat să avem altă poziționare. Vom mai avea în viitor invitați la acest nivel, nu știu acum când și câți.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
