Patinoarul Flamaropol nu va fi finalizat in vara acestui an, asa cum a promis primarul Bucurestiului. Cum arata acum. FOTO
Sporturi
Desi Primarul Gabriela Firea promitea anul trecut ca Patinoarul "Mihai Flamaropol" va fi inaugurat in vara anului 2019, termenul de finalizare s-a mutat in 2021.
In aprilie 2018, se specifica intr-un comunicat remis de PMB ca "in prezent, Primaria Municipiului Bucuresti, impreuna cu consultantul si antreprenorul general al lucrarii, intreprind demersurile necesare in vederea finalizarii executiei propriu-zise a patinoarului, corp A, cu termen de finalizare decembrie 2018, urmand ca in perioada martie - aprilie 2019 sa fie finalizat corpul B al proiectului, cel aferent spatiilor comerciale si altor spatii de agrement. Prin urmare, la sfarsitul acestui an, echipele de hochei si patinatorii isi vor putea desfasura antrenamentele pe un patinour nou, modern".
Pe 28 mai 2018, Primaria Municipiului Bucuresti anunta pe contul oficial de Facebook ca "Dupa mai multi ani de blocaje, Patinoarul Mihai Flamaropol prinde, in sfarsit, contur. 25% din lucrari au fost deja executate. Investitia va fi finalizata in vara anului viitor. (...) Primarul General, Gabriela Firea: <Incepand cu jumatatea anului viitor, loturile nationale de hochei si patinaj ale Romaniei, precum si copiii care isi doresc sa faca performanta pe gheata, vor avea un patinoar artificial olimpic nou, dotat la cele mai inalte standarde. Prin finalizarea acestei investitii, vom pune Bucurestiul si Romania pe harta competitiilor internationale in domeniul sporturilor pe gheata si vom oferi in acelasi timp bucurestenilor un centru sportiv si de agrement modern>".
Desi Primarul Capitalei poate va incerca finalizarea pana la data alegerilor locale din iunie 2020, a devenit clar ca proiectul nu va putea fi finalizat inainte de 9 ianuarie 2021, data anuntata de panoul santierului in lucru. Dupa stadiul actual al lucrarilor, care se poate vedea in cele cateva fotografii facute pe santier, noua arena sportiva este realizata in proportie de aproximativ 50%. Chiar daca este o realizare montarea acoperisului metalic, partea dificila a constructiei abia acum incepe, odata cu lucrarile de inchidere efectiva a patinoarului (acoperis, pereti, usi de acces, fereste, izolatii etc.), construirea tribunelor, finisajele interioare (montarea instalatiilor electrice, sanitare si de climatizare, finisarea decorativa etc.), plus montarea instalatiei frigorifice, pentru ca in final sa aiba loc etapa de inspectie, remediere a defectelor si receptie a lucrarilor.
PRIMARIA POATE AVEA UN BUGET CU 25% MAI MIC IN 2019!
De asemenea, lucrarile vor fi in mod sigur intarziate si de faptul ca bugetul Capitalei este in pericol sa fie redus cu aproape 25% (325 milioane de euro), din cauza modului in care este alcatuit bugetul de stat pe anul 2019, doar pentru ca liderul PSD, Liviu Dragnea, se afla in conflict deschis cu edilul Gabriela Firea. "Vremelnicul presedinte al PSD crede, poate, ca este normal ca Primaria Capitalei Romaniei sa ramana fara 25% din buget, doar pentru ca dansul este suparat pe primarul general. Si atunci, ce ar trebui sa faca Primaria Capitalei? Sa asfalteze cu 25% mai putine strazi, sa dea cu 25% mai putin la spitale, sa plateasca cu 25% mai putin la RADET si STB? Sa taie investitii si sa declare anul 2019 cu 25% mai scurt?", acuza viceprimarul Capitalei, Aurelian Badulescu, intr-un comunicat transmis in urma cu o saptamana. Cum Bucurestiul are numeroase probleme de infrastructura este greu de crezut ca banii ramasi vor fi indreptati cu prioritate catre finalizarea patinoarului.
CONSTRUIT IN 1952, DEMOLAT IN 2016
Patinoarul "Mihai Flamaropol" a fost construit in anul 1952 si a fost renovat superficial de mai multe ori de-a lungul istoriei sale. El a fost inchis in noiembrie 2012, din cauza starii avansate de degradare, dar si din cauza ca a fost debransat de la toate utilitatile, pentru care se acumulasera facturi uriase neachitate. Patinoarul, dar si terenul si imobilele aferente, au fost preluate de Municipalitate, in anul 2013, prin Hotarare de Guvern, de la Ministerul Tineretului si Sportului.
Cum modernizarea patinoarului ar fi costat mai mult decat construirea altuia nou, el a fost abandonat, a stat in paragina timp de aproape 4 ani ani si s-a decis demolarea si constructia de la zero a unui complex sportiv cu o suprafata desfasurata de aproximativ 9.500 mp. Noua constructie ar urma sa cuprinda un patinoar la standarde olimpice, un centru sportiv si de agrement (sala baschet, bazin inot, wellness, sali de fitness si aerobic, trasee de skateboarding, skating, biking si escalada), spatii comerciale (magazin echipament sportiv, cafenea, restaurant), un acoperis pietonal si o parcare de peste 100 de locuri. Noua arena urmeaza sa aiba o capacitate de 3.100 de locuri si va fi destinat atat competitiilor si antrenamentului sportivilor de performanta, cat si publicului.
COSTUL LASA LOC DE SPECULATII
Anul trecut, PMB a anuntat ca "valoarea contractului de servicii de proiectare si lucrari de constructii pentru obiectivul de investitie <Refacere si modernizare patinoar artificial Mihai Flamaropol si realizarea de spatii adiacente necesare desfasurarii activitatilor sportive si de agrement> este de 99.935.947,53 lei exclusiv TVA", adica aproximativ 21 milioane de euro plus TVA. Contractul a fost atribuit asocierii Astaldi-UTI.
Costul de peste 21 de milioane de euro a fost si el criticat, in conditiile in care patinoarul din Brasov, care are o capacitate de 2.000 de locuri, a costat 12 milioane de euro, dar presa a aratat ca a costat de 3 ori mai mult decat cel ridicat de guvernul maghiar in localitatea Miskolc, care a fost construit cu doar 4 milioane de euro.
PATINOAR DE DOAR 3.100 DE LOCURI, CONSTRUIT IN 9 ANI!
Criticata a fost si decizia de a construi o arena de doar 3.100 de locuri, desi s-a hotarat sa i se adauge patinoarului facilitati costisitoare ce nu au legatura cu patinajul, hocheiul sau sporturile de iarna. Alte capitale din Europa de Est au gandit altfel. Budapesta are Laszlo Papp Sports Arena, care poate gazdui 10.000 de spectatori la meciurile de hochei, dar si alte cateva zeci de arene de capacitate mai mica, de la 100 la 4.000 de locuri. Bulgaria are in proiect Cherveno Zname Arena (12.530 locuri) si Junak Arena (8.000 locuri) si au acum in folosinta in Sofia Palatul Sporturilor de Iarna (4.600 de locuri) si Slavia Ice Stadium (2.500 locuri).
Cel mai mare patinoar din Varsovia are doar 5.000 de locuri, dar polonezii au cel putin 10 alte patinoare de peste 5.000 de locuri in toata tara. La Kiev se gaseste Sport's Palace (7.200 locuri), plus alte 4 patinoare sub 1.000 de locuri. Cehii au in Praga O2 Arena (18.000 locuri), Tesla Arena (14.500 locuri) si Zimni Stadion Eden (5.100 locuri), plus alte 10 patinoare sub 1.600 de locuri si arene impresionante in toate marile orase. Slovacii au in Bratislava Ondreja Nepelu Arena (10.100 locuri) si Samsung Arena (3.500 locuri), plus alte 6 arene sub 1.000 de locuri in capitala si patinoare cu o capacitate intre 8.000 si 3.000 de locuri in toate marile orase.
SE INTORC PATINATORII LA MALL?
Incepand cu 2012, din cauza ca singurul patinoar public de dimensiuni olimpice din Bucuresti a fost inchis, patinatorii de performanta din oras s-au antrenat mai multi ani intr-un mall din Capitala, iar echipele bucurestene de hochei de club au fost nevoite sa parcurga sute de kilometri pentru a se antrena si a juca la Carta (jud. Harghita) sau la Brasov. In decembrie 2016, ei au fost directionati catre patinoarul din Otopeni (jud. Ilfov), construit de afaceristul Ion Tiriac din fonduri proprii. In conditiile in care acest patinoar din Otopeni ar putea fi demolat pentru ca se afla pe terenul pe care se va construi linia ferata ce va lega Gara de Nord de Aeroportul "Henri Coanda", in vederea gazduirii meciurilor la Euro 2020, patinatorii si hocheistii din Capitala vor fi nevoiti sa gaseasca din nou locuri de antrenament si de competitie improvizate, probabil tot in mall-uri.
Vezi cum arata in acest moment Patinoarul Mihai Flamaropol in galeria foto de mai jos
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
