O fată plină de viață, fascinată de muzica din Pirații din Caraibe, cu un joc complex, care putea contracara strategia multor mari jucătoare ale lumii.
Retragerea ei. Andru Nenciu scrie despre finalul carierei unei mari sportive a României: Daniela Dodean
Retragerea ei a fost fără focuri de artificii pe rețelele sociale sau în mass-media. Și-a trăit fiecare picătură a carierei în sport mânată de o foame mare de victorii. Și ce victorii! La 8 ani cucerea primul titlu național și viitorul i se înfățișa cu claritate. O mogâldeață cu păr blond care abia ajungea la masa de joc făcea trucuri de magie contra adversarelor. Familia o susținea neîncetat. O familie sportivă, o familie celebră în tenisul de masă. Frații și sora... Cristi, Adrian și Andreea... Toți și-au trăit felii din viață în țarcul sportului care necesită viteză, tehnică, îndemânare, intuiție sau simț de anticipație. Și pregătire fizică! "Să nu crezi că noi nu facem!", îmi spunea Dana în urmă cu mulți ani, la un turneu internațional unde românii lui Cristi Romanescu erau aplaudați în neștire.
Retragerea ei a venit zilele trecute și cu un mesaj ca o lecție pentru toți tinerii care se apucă de sport. L-a scris când inima îi bubuia în piept de emoție, iar mingea de 2,5 grame și diamentru de 40 milimetri se îndepărta. Se îndepărta și mai tare. "Când eram tânără, tenisul de masă mi-a oferit disciplină, onestitate, curaj și maturitate. Mai târziu, mi-a insuflat spirit de echipă, competitivitate și o mare rezistență la presiune, ajutându-mă să-mi construiesc un caracter puternic". Un caracter puternic care a ajutat-o să ia titlul european, medalii de argint și bronz, patru participări la Jocurile Olimpice (2008, 2012, 2016, 2020), dar și un episod rar în sportul mondial. Pentru că...
Retragerea ei lasă în urmă și un tablou înduioșător construit în Budapesta, în toamna friguroasă din 2016, când o pătură aurie formată din frunzișul copacilor acoperise toată curtea din preajma Sălii Sporturilor. Aur a fost și pentru Dana. Un aur în premieră pentru Europa. Dana și soțul ei, portughezul Joao Monteiro, deveneau primul cuplu soț-soție din tenisul de masă medaliat cu aur la dublu-mixt. Dana, fata din Arad, scria o nouă filă de istorie alături de Joao, la doar 18 luni după ce o adusese pe lume pe Lara Melissa. "Am vorbit de la început că în momentul în care vom intra în sală, să uităm că suntem soț și soție! Dar s-a întâmplat să existe momente de tensiune în joc și Joao să discute cu mine ca și cum am fi vorbit, între noi, acasă. Și simțeam că încearcă să mă încurajeze, dar știam că dacă greșesc, va apărea un sentiment de vinovăție, am sentimentul ăsta… Din punct de vedere mental trebuie să te delimitezi la masă de relația cu partenerul tău de joc din afara arenei. Eu am mai jucat cu fratele meu, Adrian Dodean, și mi-era frică să nu fac vreo prostie ca să nu-l rănesc pe fratele meu. Au fost câteva episoade de genul ăsta și cu Joao, la Campionatul European, apoi i-am spus să nu mai comunice cu mine cum o face acasă. El a fost probabil foarte calm, eu am avut și momente de tensiune. Când mă gândeam acasă, la fetiță", îmi spunea Dana, după Europeanul din urmă cu opt ani și patru luni.