RETROSPECTIVĂ | Cele 10 mari dezamăgiri din sportul românesc în 2022. Halep, Dinamo, FCSB și gimnastica, printre decepții
Sporturi
Dacă anul 2022 a fost bun pentru anumite ramuri și câțiva sportivi, au existat și dezamăgiri profunde în sportul românesc.
- 10. Cel mai talentat boxer a emigrat în Mexic!
- 9. Infrastructura Capitalei, dezastruoasă în continuare
- 8. Gaz Metan și Clinceni au retrogradat într-un mod halucinant
- 7. FCSB, dublu umilită de danezi în Conference League
- 6. Hocheiul, un an de coșmar și două retrogradări rușinoase
- 5. Seceta de medalii în gimnastică continuă
- 4. Handbalul masculin a ratat întoarcerea în elită
- 3. Dinamo, retrogradare istorică din Liga 1
- 2. Naționala de fotbal, nerealizări pe linie
- 1. Vestea că Halep s-a dopat, dezamăgirea anului 2022
10. Cel mai talentat boxer a emigrat în Mexic!
Principala speranță a boxului masculin românesc, Cosmin Gîrleanu (23 de ani), multiplu campion naţional de cadeţi, juniori şi tineret, campion mondial şi vicecampion european de juniori şi medaliat cu argint la Europenele U22, singurul reprezentant al acestei discipline la JO 2020, a făcut pasul către profesioniști. Acesta a reziliat contractul de amator cu CS Corvinul 1921 Hunedoara și a semnat primul său contract de profesionist, cu compania TM Boxing din Mexic, unde s-a relocat pentru a continua pregătirea. Boxerul a fost campion mondial de juniori în 2015, a reușit calificarea la JO 2022, fiind singurul pugilist român în întrecerile masculine de la Tokyo, dar a acuzat lipsa condițiilor de pregătire pentru stagnarea sa profesională, după ani de zile în care FRB nu a fost finanțată de MTS, și a preferat să emigreze.
9. Infrastructura Capitalei, dezastruoasă în continuare
Într-o perioadă în care statul român cheltuie sume imense pentru finanțarea cluburilor profesioniste de fotbal, Bucureștiul, cea mai mare aglomerare urbană din țara noastră (1,9 milioane de locuitori / 10% din populația țării), suferă din cauza lipsei infrastructurii sportive. În timp ce PMB și primarul Nicușor Dan au preferat să continue finanțarea generoasă pentru CSM București, iar echipa de handbal atrage vedete de talie mondială, orașul nu dispune, nici după încheierea anului 2022, de o sală polivalentă modernă, de patinoar, de bazin olimpic de înot, de velodrom, de arenă de tenis de câmp, de circuite automobilistice, de locație dedicată tenisului de masă, de pistă olimpică pentru canotaj sau de stadion de atletism.
 (10).jpg?fm=jpg&q=80&fit=max&crop=5094%2C3806%2C475%2C0&w=190)
Practic, Capitala României nu poate organiza nicio competiție majoră, în afara celor de fotbal sau rugby, dar anvergura primelor este limitată din cauza capacității stadioanelor, așa cum a fost cazul la Euro 2020. În aceste condiții, Bucureștiul a cedat întâietatea Clujului pentru organizarea majorității evenimentelor sportive importante, în afara celor din sfera fotbalului. Canotajul ar urma să-și stabilească cartierul general în comuna Pantelimon, în timp ce patinoarul și bazinul olimpic din Otopeni oferă un refugiu temporar sportivilor bucureșteni. Sportul de masă și cel juvenil sunt și ele vitregite de terenuri și săli de sport, iar situația nu pare să se rezolve în anii următori.
8. Gaz Metan și Clinceni au retrogradat într-un mod halucinant
Sezonul trecut al Ligii 1 a adus și o premieră. Gaz Metan Mediaș (-46) și Academica Clinceni (-43) au retrogradat cu punctaj negativ, după ce au acumulat datorii foarte mari către foștii angajați și au fost depunctate de către FRF. Ilfovenii au terminat sezonul regulat pe locul 15, cu 14 puncte acumulate, în timp ce sibienii au ocupat ultima poziție, cu doar două puncte. În play-out, cele două echipe nu au avut nicio șansă să scape de retrogradare, după ce și-au pierdut majoritatea jucătorilor cu experiență și au ajuns să bage în teren preponderent juniori, dar și pentru că fost penalizate usturător.
De altfel, după retrogradare, problemele financiare ale celor două echipe s-au acutizat, iar cluburile s-au desființat. Deși competitivitatea sezonului trecut a fost grav afectată de situația celor două cluburi, FRF și LPF nu au luat nicio măsură pentru a stopa participarea în competiție a cluburilor instabile din punct de vedere financiar, iar mai multe participante la actuala ediție de campionat acuză sincope de finanțare, FC Hermannstadt fiind deja sancționată cu 9 puncte și fiind aproape să piardă participare în play-off.
7. FCSB, dublu umilită de danezi în Conference League
FCSB a ratat titlul de campioană în ultimele șapte sezoane, perioadă în care a mai cucerit Cupa României (2019-2020) și Cupa Ligii (2015-2016). Clubul lui Gigi Becali nu a mai jucat în grupele Champions League din sezonul 2013-2014 (locul 4 într-o grupă cu Chelsea, Schalke și Basel) și a ajuns ultima dată în grupele Europa League în stagiunea 2017-2018 (locul 2 într-o grupă cu Viktoria Plzen, Lugano, Hapoel Beer Sheva / eliminată de Lazio în 16-imile de finală, 1-0, 1-5).
Prezența din acest an în grupele Conference League s-a transformat într-un fiasco sportiv, după ce "roș-albaștrii" au pierdut cu West Ham United (0-3, 1-3), au remizat cu Anderlecht (0-0, 2-2) și au fost umiliți de Silkeborg (0-5, 0-5). Scorul cumulat 0-10 în fața echipei daneze reprezintă cea mai mare umilință din istoria clubului, pentru că niciodată nu a încasat zece goluri în dublă manșă în cupele europene, fără să marcheze vreunul. Doar o echipă românească a înregistrat un scor mai drastic într-o "dublă" din cupele europene, respectiv SC Bacău împotriva lui Werder Bremen 0-11 (0-6, 0-5), în sezonul 1991-1992 din Cupa Cupelor.
6. Hocheiul, un an de coșmar și două retrogradări rușinoase
În mai 2022, echipa națională de hochei pe gheață a retrogradat din Divizia I, Grupa A, după înfrângeri pe linie. Hocheiștii români au pierdut cu Slovenia (1-9), Coreea de Sud (1-4), Lituania (4-5) și Ungaria (2-4), retrogradând în al treilea eşalon valoric al Campionatului Mondial. În decembrie, reprezentativa U20 a retrogradat și ea în Grupa B a Diviziei a II-a a Campionatului Mondial de hochei, după ce a suferit patru înfrângeri consecutive în turneul de la Kaunas, 2-6 cu Spania, 4-5 cu Olanda, 0-9 cu Marea Britanie și 1-4 cu Lituania.
Cu patru participări la jocurile Olimpice de Iarnă (Innsbruck 1964, locul 12 / Grenoble 1968, locul 12 / Innsburck 1976, locul 7 / Lake Placid 1980, locul 8) și alte opt prezențe în Grupa Mondială a Campionatelor Mondiale, unde am reușit o victorie istorică contra SUA (5-4), în 1977, hocheiul românesc a ajuns într-o criză prelungită de formă și cu perspective sumbre.
În niciunul dintre cele mai mari șase orașe ale României (București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța și Craiova) nu există patinoare moderne, iar cele mai bune locații sunt la Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe, Gheorgheni și Cârța, modernizate și cu bani din Ungaria. Patinoarul din Brașov, ultimul construit cu fonduri guvernamentale, în 2010, a costat 12 milioane de euro, prețul fiind de aproximativ trei ori mai mare decât o locație similară din Ungaria.
5. Seceta de medalii în gimnastică continuă
Echipa feminină a României a ratat calificarea la Jocurile Olimpice pentru a doua oară consecutiv, iar la CM 2022 nu a reușit să se aproprie de vreo medalie, neavând nicio reprezentantă în finalele pe aparate sau la individual compus. În 2022 s-au împlinit 10 ani de la ultima medalie olimpică, cucerită de Sandra Izbașa, la Olimpiada de la Londra, la sărituri.
Deși România a câştigat medalia de aur în concursul feminin pe echipe din cadrul celei de-a XVI-a ediţie de vară a Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE 2022), iar Amalia Puflea este dublă campioană europeană de junioare, scandalurile se țin lanț la loturile naționale feminine. Puflea a acuzat abuzuri grave din partea antrenorilor și a părăsit cantonamentul de la Deva, iar gimnastele din lotul național au refuzat să se mai antreneze din cauza condițiilor improprii de la Centrul Olimpic de Gimnastică de la Deva.
4. Handbalul masculin a ratat întoarcerea în elită
Dacă CS Dinamo strălucește în Champions League, naționala masculină de handbal a ratat prezența la Campionatul Mondial 2023, după ce lipsise de la Euro 2022. Elevii lui Xavi Pascual au pierdut barajul de calificare în fața Macedoniei de Nord (22-30, 24-22), în preliminariile mondiale, iar în calificările pentru competiția continentală au terminat Grupa 8 pe ultimul loc, după Suedia, Muntenegru și Kosovo.
În preliminariile Euro 2024, "tricolorii" ocupă locul al doilea în Grupa 4, cu 2 puncte acumulate în două meciuri jucate, după 32-36 cu Austria și 34-26 cu Ucraina și mai au de jucat cu Feroe (8 martie 2023, deplasare / 11 martie, acasă), Austria (24 aprilie, acasă) și Ucraina (30 aprilie, deplasare). La turneul final se califică primele două locuri din fiecare grupă și patru dintre ocupantele poziției a treia cu cel mai bun punctaj.
Ultima prezență a handbaliștilor la un turneu final mondial a fost în 2011, ediție încheiată pe penultimul loc în Grupa C și pe poziția a 19-a la general. Pe lângă lipsa de la ultimele șase ediții de Mondial, handbaliștii români au ratat și calificarea la Jocurile Olimpice, unde au fost ultima dată la Barcelona, în 1992 (locul 8), iar la ultimul European au participat în 1996 (locul 9). Lipsa de performanță la nivel de echipă națională masculină poate fi explicată doar prin managementul defectuos, în condițiile unei finanțări adecvate la nivel de cluburi, dar eclipsa de formă începe să se extindă și asupra reprezentativei feminine (necalificată la Jo 2020 / locul 13 la CM 2021 / locul 12 la CE 2022).
3. Dinamo, retrogradare istorică din Liga 1
Înființată în 1948, echipa bucureșteană era singura care evoluase în toate edițiile Diviziei A / Ligii 1 și era cea mai titrată echipă de pe prima scenă (18 titluri de campioană, 13 Cupa României, 1 Cupa Ligii, 2 Supercupa României, semifinală de Cupa Campionilor Europeni, semifinală de Cupa Cupelor).
Retrogradarea sa, chiar dacă a venit la capătul unei perioade de mari frământări sportive, financiare și administrative, a fost ca un trăsnet pentru fotbalul românesc. În actualul sezon, Dinamo poate rata calificarea în play-off-ul Ligii 2 și șansa de a promova imediat, ceea ce ar putea însemna intrarea în faliment și adăugarea numelui său pe o listă cu zeci de echipe de tradiție care au revenit în prim-plan, doar după ce și-au reluat activitatea din ligile inferioare.
2. Naționala de fotbal, nerealizări pe linie
Dacă rezultatele meciurilor au oscilat de la victorii la scor cu Bosnia și Herțegovina (4-1) și Moldova (5-0) la dubla înfrângere cu Muntenegru (0-2, 0-3), "tricolorii" au ratat cele mai importante obiective ale anului 2022. Naționala a lipsit de la CM 2022, ceea ce a prelungit "seceta" de prezențe la turnee finale de Mondial la cel puțin 28 de ani. De asemenea, reprezentativa noastră a retrogradat în a treia ligă valorică a Nations League, unde va evolua alături de Luxemburg, Bulgaria, Azerbaidjan, Letonia sau Feroe, și a ieșit din top 50 cele mai bune echipe naționale ale lumii, fiind întrecută de Arabia Saudită sau Burkina Faso. La nereușita colectivă, se adaugă și faptul că jucătorii cu potențial au dezamăgit la cluburile lor din străinătate, printre ei aflându-se Florin Niță, Alexandru Cicâldău, Dennis Man, Alexandru Mitriță sau Olimpiu Moruțan, sau că niciun fotbalist român nu evoluează la cluburi de prim-plan ale Europei.
1. Vestea că Halep s-a dopat, dezamăgirea anului 2022
Simon Halep (31 de ani), fosta campioană de la Roland Garros (2018 / + finale, 2014 și 2017) și Wimbledon (2019 / + semifinale, 2014 și 2022), finalistă (2018), semifinalistă (2020) la Australian Open, semifinalistă la US Open (2015) și finalistă la WTA Finals (2014), numărul 1 WTA timp de 64 de săptămâni, a fost depistată pozitiv cu Roxadustat, o substanță aflată pe lista interzisă a WADA din 2011.
Tenismena, care tocmai începuse colaborarea cu celebrul antrenor Patrick Mouratoglou, a fost suspendată provizoriu din activitatea sportivă de Agenția Internațională de Integritate a Tenisului și riscă o suspendare de până la patru ani de zile. Pentru Halep, considerată cea mai bună tenismenă a României din toate timpurile, urmează o luptă juridică titanică prin care speră să-și dovedească nevinovăția, în caz contrar urmând să-și încheie cariera într-un mod care îi va păta cariera și performanțele iremediabil. Constănțeanca a strâns din tenis peste 40 de milioane de dolari, fiind a treia sportivă din istorie în acest clasament.
Text - Gabriel Chirea
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
.webp)
 (9).webp)
