RETROSPECTIVĂ | Cele 10 mari dezamăgiri din sportul românesc în anul 2023
Sporturi
Desființarea MTS, suspendarea drastică a Simonei Halep și umilința naționalei de rugby se află printre decepțiile anului 2023.
- 1. Sportul românesc nu mai are minister propriu
- 2. Halep, out din competiții timp de patru ani
- 3. Ultimul dans pentru Cristina Neagu a fost unul trist
- 4. Fără echipe de club în cupele europene, la fotbal
- 5. Naționala de rugby, umilită la Campionatul Mondial
- 6. Înfrângere rușinoasă contra Taiwanului în Davis Cup
- 7. Fără echipă în Final Four-ul Champions League
- 8. Federația de Gimnastică a rămas fără bani
- 9. David Popovici, regres în 2023
- 10. Infrastructura sportivă a Capitalei este un dezastru
1. Sportul românesc nu mai are minister propriu
Anul 2023 a adus un recul spectaculos pentru administrarea sportului românesc, chiar cu un an înaintea Jocurilor Olimpice de la Paris. Odată cu rotativa guvernamentală de la jumătatea anului, în noua structură, Ministerul Sportului a fost desființat și s-a decis ca agenția rezultată să facă parte din Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
MTS a fost transformat în Agentia pentru Sport, conducerea fiind preluată de Elisabeta Lipă, președinta Federației Române de Canotaj. Deși s-a vorbit mult despre rolul benefic al sportului asupra societății, dar și economiile care se pot face mai târziu în domeniile sănătății și justiției, prin investiții în sportul de masă, domeniul rămâne unul dintre cele mai vitregite în noua organizare guvernamentală.
2. Halep, out din competiții timp de patru ani
Una dintre principalele vești negative ale anului 2023 a fost faptul că Simona Halep a fost suspendată timp de patru ani din circuitul WTA pentru dopaj, după testul pozitiv cu Roxadustat de la US Open. Ulterior, s-a aflat că Halep și-a scos la vânzare mai multe proprietăți deținute în România și ar fi decis să se mute definitiv în Emiratele Arabe Unite, la Dubai.
Pentru tenismena de 32 de ani din Constanța, păstrarea sentinței și după procesul intentat la TAS ar însemna practic încheierea carierei sportive și o pată neagră care ar umbri rezultatele excepționale obținute, dar aduce și un prejudiciu major de imagine pentru întregul sport românesc.
3. Ultimul dans pentru Cristina Neagu a fost unul trist
Naționala de handbal feminin a terminat pe locul secund Grupa E de la Campionatul Mondial 2023, în spatele Danemarcei (23-39), dar înaintea celor din Chile (44-19) și Serbia (37-28). Echipa lui Florentin Pera a clacat în Main Round, după ce a învins Japonia (32-28) și Polonia (27-26), fiind învinsă de Germania (22-24) în meciul decisiv.
Rezultatul a fost cu atât mai dezamăgitor cu cât turneul a fost ultimul pentru vedeta Cristina Neagu (35 de ani), care și-a luat la revedere de la competițiile internaționale interțări cu un rezultat slab și o accidentare care a ținut-o pe bară în majoritatea meciurilor disputate în Danemarca, Norvegia și Suedia. După parcursul mediocru, România a ratat calificarea directă la JO 2024, după ce a lipsit și de la ediția precedentă.
4. Fără echipe de club în cupele europene, la fotbal
Anul 2023 a fost unul negru pentru echipele de club românești, care nu au reușit calificarea în grupele competițiilor europene de fotbal. Farul a fost eliminată de Sheriff Tiraspol (1-0, 0-3) în chiar primul tur preliminar al Champions League, apoi toate cele patru reprezentante ale țării noastre nu au reușit să ajungă în faza principală a Conference League.
CFR Cluj nu a putut să le facă față celor de la Adana Demirspor (Turcia / 1-1, 1-2 / turul 2), FCSB nu a reușit să treacă de Nordsjaelland (Danemarca / 0-0, 0-2 / turul 3), FCV Farul a fost eliminată de HJK Helsinki (Finlanda / 2-1, 0-2 / play-off), iar Sepsi OSK a pierdut calificarea la limită contra lui Bodo/Glimt (Norvegia / 2-2, 2-3 d.prel. / play-off). A fost pentru prima dată după 2018, când România nu a avut nici măcar o reprezentantă în grupele competițiilor europene.
5. Naționala de rugby, umilită la Campionatul Mondial
"Stejarii" au avut una dintre cele mai slabe participări la o ediție de Campionat Mondial, terminând pe ultimul loc în Grupa B, cu zero puncte și un golaveraj incredibil (-255). Deși a naturalizat jucători din Tonga și Noua Zeelandă, echipa națională de rugby a pierdut la scor meciurile cu Irlanda (8-82), Africa de Sud (0-76), Scoția (0-84) și Tonga (24-45), confirmând lipsa de progres sportiv înregistrată în Europe Championship și lipsa unei strategii coerente pentru unul dintre cele mai iubite sporturi din România.
6. Înfrângere rușinoasă contra Taiwanului în Davis Cup
După ce a trecut greu de selecționata Thailandei (3-2), în luna februarie, echipa de Cupa Davis a României a reușit contraperformanța de a pierde confruntarea cu Taiwan (1-3), din cadrul Grupei 1 Mondiale a competiției. După disputarea primelor meciuri, asiaticii conduceau cu 3-0. Perechea Victor Cornea/Cezar Crețu a fost învinsă de cuplul Yu Hsiou Hsu/Tsung Hao-Huang, iar Nicholas David Ionel și Marius Copil s-au înclinat în fața lui Chun-Hsin Tseng și Yu Hsiou Hsu. În meciul 4, unul fără miză, Cezar Crețu l-a învins pe Wu Tung-Lin.
România termină anul 2023 fără niciun tenismen în primii 200 de jucători ai lumii. Cel mai bine clasat sportiv din țara noastră în clasamentul ATP de simplu este Nicholas David Ionel (219), el fiind urmat de Marius Copil (320), Filip Cristian Jianu (351) și Cezar Crețu (362). În clasamentul de dublu, Victor Cornea ocupă poziția a 68-a și este cel mai bine clasat român.
7. Fără echipă în Final Four-ul Champions League
Deși sunt printre cele mai bine finanțare echipe de club din România și au unele dintre cele mai bune loturi din istoria lor, cu medaliate la cele mai importante competiții internaționale, CSM București și CS Rapid nu au reușit să prindă unul din cele patru locuri din Final Four 2023. Cele două echipe bucureștene au ajuns până în sferturile de finală ale Champions League, unde "tigroaicele" au fost eliminate de Team Esbjerg (Danemarca / 28-32, 31-33), în timp ce giuleștencele nu le-au putut face față viitoarelor câștigătoare, Vipers Kristiansand (Norvegia / 25-31, 31-40).
Cele două echipe au șanse și în acest an să treacă de grupe, deși au avut evoluții mai inconstante decât în ediția precedentă. CSM se află pe poziția a patra în Grupa A, iar Rapid ocupă locul al șaptelea în Grupa B. Cel mai probabil ele vor prinde locuri în play-off, unde vor lupta pentru calificarea în sferturile de finală ale competiției.
8. Federația de Gimnastică a rămas fără bani
Echipa feminină de gimnastică a României a reușit să obțină calificarea la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, după ce "tricolorele" s-au clasat pe locul al 8-lea în calificările ediţiei a 52-a a Campionatelor Mondiale de gimnastică artistică. Selecționata noastră revine la Jocurile Olimpice după o pauză de 12 ani. Veștile bune se opresc aici, pentru că la finalul anului 2023 FRG a anunțat că se confruntă cu grave probleme financiare și a solicitat ajutor pentru pregătirea lotului.
Preşedinta Federaţiei, Carmencita Constantin, a declarat că federația nu are bani în conturi și pregătirea din ultimele luni s-a făcut cu fonduri de la sponsori, nu deține aparatură similară cu cea care va fi folosită la JO 2024 și că are nevoie de două milioane de euro pentru pregătirea sportivelor care vor merge la Paris. În aceste condiții, e greu de crezut că rezultatele "Fabricii de medalii", cum era cunoscut lotul feminin de gimnastică, la Olimpiada de la Paris vor fi prea bune.
9. David Popovici, regres în 2023
În acest an, tânărul înotător de la CS Dinamo a reușit să cucerească o singură medalie la competițiile internaționale importante de seniori, una de bronz, câștigată la Campionatele Europene în bazin scurt de la Otopeni. Este un regres considerabil pentru principala speranță a României la o medalie de aur la JO 2024, după ce în 2022 cucerise nu mai puțin de 14 medalii, dintre care 11 de aur. Popovici a avut și timpi mai slabi, comparativ cu anul precedent, dar are scuza că a fost o perioadă în care a dat examenul de Bacalaureat și admiterea la facultate, iar competițiile în bazin scurt nu sunt specialitatea lui.
10. Infrastructura sportivă a Capitalei este un dezastru
Ca și anul trecut, Bucureștiul este vitregit de o infrastructură sportivă corespunzătoare unei capitale europene. Într-o perioadă în care statul român cheltuie sume imense pentru finanțarea cluburilor sportive profesioniste, Bucureștiul, cea mai mare aglomerare urbană din țara noastră (1,9 milioane de locuitori / 10% din populația țării) și cel mai important pol economic al țării, suferă din cauza lipsei infrastructurii sportive.
În timp ce PMB și primarul Nicușor Dan au preferat să continue finanțarea generoasă pentru CSM București, iar echipa de handbal atrage vedete de talie mondială, orașul nu are în 2023 și nu speră să aibă în 2024 o sală polivalentă modernă, un patinoar, un bazin olimpic de înot, un velodrom, o arenă dedicată tenisului de câmp, circuite automobilistice, locații corespunzătoare pentru tenisului de masă, pistă olimpică pentru canotaj sau stadion de atletism.
Practic, Capitala României nu poate organiza nicio competiție majoră, în afara celor de fotbal sau rugby, dar anvergura primelor este limitată din cauza capacității stadioanelor, așa cum a fost cazul la Euro 2020. În aceste condiții, Bucureștiul a cedat întâietatea Clujului pentru organizarea majorității evenimentelor sportive importante, în afara celor din sfera fotbalului. Deocamdată, patinoarul și bazinul olimpic din Otopeni oferă un refugiu temporar sportivilor bucureșteni.
Foto - Getty Images, Agenția Națională pentru Sport (FB), Gabriel Chirea, Handbal Rapid București (FB)
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
