ECONOMIE | Haos în Marea Britanie! Economia se află în pragul colapsului și nu doar Brexitul este de vină
Guvernul britanic și contribuabilii din Regatul Unit ar putea fi nevoiți să plătească miliarde de lire sterline pentru a evita o criză energetică la fel de mare ca cea dintre 1973 și 1975.
- "Este o criză mondială de energie"
- Se poate ajunge la o săptămână de lucru de trei zile!
- "Nu se știe dacă mai ajungem până la Crăciun"
- Se poate ajunge la naționalizarea industriei energetice
- "Nu putem rezolva criza gazelor. Trebuie să trecem total pe energie regenerabilă"
- Există și o criză accentuată a forței de muncă
- O criză energetică de asemenea proporții nu a mai existat din 1975
În Marea Britanie există temeri că vor exista consecințe economice grave din cauza creșterii prețurilor la gaz cu 70% în ultima lună. Mărirea a dus la crearea unui climat haotic, nemaivăzut din anii '70, în majoritatea industriilor care au nevoie de gaz ieftin pentru a rămâne competitive pe piața națională, europeană și internațională. De asemenea, s-a pus o presiune imensă pe bugetul familiilor, multe dintre ele fiind deja grav afectate de disponibilizări în perioada pandemiei, dar și de o rată a inflației aflată în cel mai mare ritm de creștere din ultimii 24 de ani.
"Este o criză mondială de energie"
James Cleverly, secretarul de stat în Ministerul de Externe, a declarat pentru BBC că această criză "este un produs al creșterii cereri de gaze pe piața globală, odată cu reînceperea activităților economice, după blocajul din timpul pandemiei. Nu este o consecință a Brexitului, este o criză mondială de energie. Sunt și alte țări pe glob care au probleme asemănătoare. Dar Marea Britanie se găsește într-o situație mai bună decât ceilalți, pentru că extragem singuri o parte din gazul necesar și importăm din țări de nădejde precum Norvegia. E o problemă temporară, am avut mai multe întâlniri și cred că guvernul va lua rapid măsuri care să atenueze efectele".
Se poate ajunge la o săptămână de lucru de trei zile!
Economiștii consultați de ziarele britanice se tem că creșterile prețului gazelor ar putea crea o undă de șoc care să deregleze de la încălzirea locuințelor și funcționarea industriei chimice până la aprovizionarea cu alimente și activitatea din spitale sau centrale nucleare. Problemele sunt atât de delicate încât s-ar putea ajunge ușor la o săptămână de lucru micșorată până la trei zile sau la suspendarea temporală a activității companiilor.
Așa cum s-a întâmplat recent cu majoritatea fabricilor de automobile, electronice și electrocasnice britanice, care au închis porțile pentru mai multe zile, săptămâni sau luni din cauza crizei semiconductorilor. Există temeri și pentru declanșarea unei noi perioade de cumpăraturi de panică, care ar duce la epuizarea stocurilor de mărfuri din magazine și apariția din nou a rafturilor goale, așa cum s-a întâmplat la începutului pandemiei de Covid-19.
"Nu se știe dacă mai ajungem până la Crăciun"
Richard Walker, seful lanțului de hipermarketuri Iceland, a spus pentru BBC că a fost șocat "cât de expusă a fost Marea Britanie la o întrerupere a activității economice. Nu se mai pune problema dacă situația va fi ok de Crăciun, ci dacă putem să învârtim roțile camioanelor și să ținem lumina aprinsă în magazine, încât să ajungem până la Crăciun". În timp ce premierul Boris Johnson se află la New York, pentru a participa la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, Ministrul pentru mediul de afaceri Kwasi Kwarteng a stabilit întruniri de urgență cu cele mai importante companii din energie și se anunță măsuri disperate pentru situația de criză.
Se poate ajunge la naționalizarea industriei energetice
Printre acestea s-ar putea afla crearea unei bănci care să preia controlul firmelor care nu mai pot opera independent, acordarea de împrumuturi pentru companiile care preiau clienții altei firme aflate în colaps, impunerea unor administratori speciali desemnați de către stat sau, pur și simplu, naționalizarea unor întregi companii de gaze și distribuție. Bulb, a șasea cea mai mare companie de energie din Marea Britanie, cu 1.7 milioane de clienți, a cerut astăzi ajutorul guvernului, ceea ce denotă profunzimea crizei.
În ciuda scăderii consumului de energie cu aproape 20%, în ultimii 15 ani, și a punerii în funcțiune a unor mari proiecte de energie regenerabilă (parcuri eoliene și solare, fabrici de biomasă, hidroenergie etc.), Marea Britanie e nevoită să importe majoritatea necesarului de gaze și petrol, din cauză că resursele sale din Marea Nordului secătuiesc într-un ritm accelerat. În 2020, principalele țări din care britanicii au importat gaze au fost Norvegia (1.440 milioane tone metrice) și Rusia (12 milioane tone metrice), în timp ce petrolul a fost furnizat de Norvegia (11.775 milioane tone metrice), SUA (11.359 milioane tone metrice), Rusia (3.948 milioane tone metrice), Nigeria (2.965 milioane tone metrice), Canada (1.642 milioane tone metrice) și Algeria (992 milioane tone metrice).
"Nu putem rezolva criza gazelor. Trebuie să trecem total pe energie regenerabilă"
Dale Vince, director executiv al furnizorului de energie verde Ecotricity, a spus pentru Daily Mail că "avem o lipsă cronică de energie electrică în același timp când există o lipsă globală de gaze. Nu putem rezolva singuri în niciun mod această penurie, există doar chestiunea dacă putem lua măsuri viabile ca să trecem de această iarnă.
Piața de energie este oricum în criză, furnizorii mici intră în faliment cu o rată de unul la fiecare șase săptămâni în ultimii doi ani. Cine nu și-a asigurat stocurile din timp va da faliment. Avem probleme fundamentale în energie. Avem o marja de profit admisă de doar 2% și o taxă imensă de 25% care se duce la stat. În plus, suntem dependenți de piețele străine de petrol și gaze. Trebuie să ne bazăm pe energia regenerabilă ca și cum nu ar mai exista ziua de mâine. În următorii 10 ani am putea ajunge să fim 100% independenți energetic și să nu mai folosim aproape deloc gaze și petrol".
Există și o criză accentuată a forței de muncă
Biroul Naţional de Statistică (ONS) din Marea Britanie spune că rezultatele economice au fost ținute în frâu și de anumite măsuri guvernamentale de stimulare a consumului din timpul crizei, precum "Eat Out to Help Out" (EOHO) din 2020, care a ajutat firmele din Horeca să supraviețuiască și să țină prețurile sub un anumit plafon, iar acum trebuie să se descurce singure, în condiţiile în care ţara încearcă să îşi redeschidă economia afectată de coronavirus.
De asemenea, efectele Brexitului au început să își facă efectul pe deplin, exporturile de alimente și băuturi din Marea Britanie către UE s-au redus la jumătate. După exodul muncitorilor din Europa de Est, țara acuză și o criză a forței de muncă fără precedent, în ramuri economice esențiale, precum fabricile de alimente, construcțiile, sistemul de sănătate sau transportul de marfă, doar ultima cu un deficit estimat la 100.000 de angajați. Din cauza lipsei şoferilor, firme precum McDonald's, KFC, lanţul de brutării Greggs şi lanţul de restaurante Nando au înregistrat recent perturbări în lanţurile lor de aprovizionare, ceea ce le-a afectat grav stocurile și activitatea.
O criză energetică de asemenea proporții nu a mai existat din 1975
Conform Reuters, în timpul pandemiei de Covid-19, Marea Britanie a contractat cele mai mari împrumuturi de la Al Doilea Război Mondial, respectiv 303 miliarde de lire sterline, echivalentul a 14.5 din PIB, înaintea de a înregistra lunile cu cele mai mari îndatorări din istoria țării (aprilie, mai și iunie 2021), când a mai cerut încă 128 miliarde de lire sterline.
O criză atât de gravă nu s-a mai întâmplat în Marea Britanie de la marea recesiune din 1973-1975, generată tot de o criză energetică, după ce țările membre ale Organizației Statelor Arabe Exportatoare de Petrol (OAPEC) au întrerupt exportul către aliații Israelului în Războiul de Iom Kipur (octombrie 1973). Atunci, prețul petrolului a crescut cu 300% și companiile au fost nevoite să recurgă la săptămâna de lucru de trei zile.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News