O lecție despre perseverență, dăruire și dorința de a te autodepăși, chiar și atunci când îți pui piedici singur.
Pentru pasionații de tenis de masă, dominarea jucătorilor din Asia este bine cunoscută. Iar orice reușită în fața lor reprezintă o mare realizare, într-o perioadă în care globalizarea își pune din ce în ce mai mult amprenta, iar adversare sunt franțuzoaica Yuan, americanca Zhang sau iberica Xiao.
De la lacrimile olimpice la revenirea din finalul anului
Jocurile Olimpice de la Paris au reprezentat o piatră de încercare pentru Bernadette Szocs. Cu speranțe mari pentru fazele superioare ale competiției, românca s-a văzut înfrântă de proprii demoni, părăsind în lacrimi capitala Franței, după înfrângeri dureroase la toate cele trei probe.
Au ieșit la suprafață frustrări, reproșuri și durere adunate de-a lungul timpul precum schimburile de mingii de pe masa de tenis.
Ceea ce ar fi putut reprezenta sfârșitul sezonului a devenit, de fapt, reîntoarcerea unei Bernadette Szocs hotărâtă și determinată să lase deoparte imaginile tristeții de la Paris pentru cele în care zâmbetul după victorii să-i determine pe comentatorii străini să afirme "ce bucurie să o vedem jucând, aduce o nouă lumină tenisului de masă".
Bernadette Szocs a încheiat anul en fanfare, cu victorii spectaculoase în fața unor jucătoare din top zece mondial, ajungând până în semifinalele Turneului Campioanelor, unde a oferit un meci de poveste, pierdut la limită în fața campioanei olimpice.
Bernadette Szocs este singura sportivă non-asiatică din primele 15 tenismene, la nivel mondial. Emană bucurie de fiecare dată când se apropie de masa de tenis, își hipnotizează adversarele cu privirea sa pătrunzătoare, iar atunci când totul pare în defavoarea ei reușește să găsească o urmă de putere pentru a-și depăși limitele. Așa cum a făcut-o și în 2024. Anul în care a arătat că între eșec și succes e o linie fină, pe care doar cei cu adevărat puternici o pot depăși.