GALERIE FOTO Prototipuri spectaculoase de ARO, mașina de teren românească dispărută în 2006
Stiri
Un designer român a modernizat digital mașina primită de eroii Stelei de la Sevilla, după cucerirea Cupei Campionilor Europeni.
Nicolae Puiu, un designer auto, mare fan al mărcii ARO, a produs designul pentru mai multe modele ale fostului producător auto de la Câmpulung. Denumite "Carpatic", "Nomad", "Gladiator", "Elegant", "Agil", "Select", "Extra", "Hoinar", "Sport" sau "Pontic", acestea sunt schițe compurizate ale unor prototipuri de la pickup truck-uri, jeep-uri sau SUV-uri la bolizi sport și mașini de oraș. Talentatul artist grafic a arătat cum putea evolua cea mai respectată marcă auto românească din perioada comunistă, dacă privatizarea nu se transforma într-un fiasco.
Duckadam&co., premiați cu câte un ARO uzat pentru victoria de la Sevilla
Jucătorii Stelei din 1986, care se impuneau în fața Barcelonei în finala Cupei Campionilor Europeni, au primit pentru această performanță Ordinul Steaua Republicii Socialiste România Clasa I, un premiu în bani (20-30.000 de lei) și un autoturism de teren ARO second-hand din parcul auto al Armatei. Aceasta era considerată cea mai performanta mașină în perioada comunistă.
Dacă pentru o Dacia și Oltcit exista o perioadă de așteptare de minimum 5 ani, între comandă și livrarea mașinii, la ARO puțini civili se încumetau să viseze, pentru că se știa că doar elitele statului și membrii de partid de rang înalt își permiteau costul și putea pătrunde pe lista de așteptare. Accesul la ARO era îngreunat și de faptul că cetățenii primeau numai 40 de litri în fiecare luna la Bucuresti și 17 litri în provincie, în timp ce consumul specificat al mașinii era de peste 15 litri la 100 de kilometri, în condițiile rulării cu viteză constantă, de 80 km/h.
Fabrica ARO a exportat mașini în 110 țări!
Fabrica ARO Câmpulung Muscel (jud. Argeș) a fost inaugurată în 1957, preluând locația și patrimoniul unei uzine mai vechi, construită în 1942, la ordinele mareșalului Ion Antonescu, care producea elice pentru avionele asamblate de IAR Ghimbav. Primele mașini ieșite de pe linia de producție au fost construite sub licența GAZ-69 a producătorului sovietic Gorkovsky Avtomobilny Zavod din Nijni Novgorod.
Până la căderea comunismului, s-au vândut aproape 400.000 de unități. Aproape 90% din producție a mers la export, așa că mașinile de teren ARO au fost vândute în 110 țări de pe întregul mapamond. Autoturismele ARO au fost produse și în Brazilia, Italia, Portugalia și Spania, sub denumiri locale. Cele mai de succes modele au fost cele din gama ARO Seria 24, scoase în anii '70, și ARO Seria 10, produse din anii '80 până în 2003. Pe același șasiu au fost produse și vehiculele militare ABI (Autovehicul Blindat pentru Intervenție).
Privatizarea din 2003 s-a terminat printr-un faliment răsunător
În timp ce Dacia Mioveni a fost vândută companiei Renault, în 1999, a fost retehnologizată și a devenit un producător important de mașini la nivel european, fabrica de la Câmpulung a fost privatizată abia în 2003, deși Nissan dorea să preia linia de producție. Un procent de 68.7% a încăput pe mâna afaceristului cubano-american John Perez, prin compania Cross Lander USA Inc., pentru doar 180.000 de dolari, cu obligația de a investi alte 2 milioane de dolari în modernizare. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar toate utilajele și echipamenente au fost vândute la licitație, într-o acțiune care a încălcat contractul de privatizare.
Ulterior, pentru o scurtă perioadă de timp, mașini ARO cu motoare Daihatsu au fost produse în Spania și Portugalia, sub denumirile "Portaro" și "Hisparo". Statul l-a dat în judecată pe Perez pentru falsificarea dosarului de achiziție, dar compania a intrat în faliment, în iunie 2006, toți angajații au fost concediați, iar terenul și fabrica au fost înstrăinate. Marca a rămas însă în inimile împătimiților auto din România, pentru că, deși nu avea performanțe impresionante la rulare, putea urca pe orice tip de teren, ajungând în cele mai greu accesibile locuri, fiind și astăzi lăudată pentru acest aspect.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
