VIDEO Teodora Stoica, înlăcrimată la Adăpostul Speranța! A gătit cu tatăl său pentru câinii fără stăpân. MM: „Eu am fost hater de meserie!”

Mihai Stoica și fiica sa au obișnuit cu aparițiile la Adăpostul Speranța, fundație care ajută câinii fără stăpân. În cadrul evenimentului „Tocăniță pentru toți Bobiță”, Teodora și Mihai Stoica au gătit pentru câinii care nu au stăpâni și au îndemnat oamenii să adopte cât mai mulți căței. 

Teodora Stoica a plâns la întâlnirea cu cățeii fără stăpân 

Teodora a vorbit despre ce se întâmplă la Adăpostul Speranța, vizibil impresionată și cu lacrimi în ochi. Atât ea, cât și tatăl său au interacționat mai mult cu Levănțica, o cățelușă care se deplasează cu ajutorul unui cărucior, căreia i-a spus povestea. 

„E copleșitor pentru că sunt atât de mulți câini și unii dintre ei au zero șanse de adopție. Sunt peste 200 de câini bătrâni și am înțeles că nu îi ia nimeni. Nu era corect față de cățeii de aici să îmi aduc cățelul aici. 

O vizităm pe Levănțica. A fost găsită în pădure, alături de fratele ei, fratele ei nu a reușit să supraviețuiască, ea e aici, dar din păcate nu își simte picioarele din spate, a rămas cu o problemă neurologică. Dacă puteți să adoptați, ați face un mare bine. 

Unui câine adoptat îi dai o șansă la viață, vă dați seama că în adăpost, deși au condiții bune, nu primesc iubirea de care au nevoie. Cred că un câine adoptat îți oferă și mai multă iubire. 

Eu îmi doresc să adopt, mult, doar că Roată (n.r. cățelul ei) nu acceptă alți câini, sub nicio formă”, a declarat Teodora Stoica. 

Adăpostul Speranța are peste 1000 de câini salvați, peste 500 în grijă în prezent, 105 padocuri și operează pe bază de donații. Doritorii pot trimite orice sumă de bani AICI. 

Mihai Stoica: „Eu am fost hater de meserie!” 

Prezent alături de fiica sa la Adăpostul Speranța, Mihai Stoica a vorbit despre importanța adopțiilor, transmițând un mesaj oamenilor, dar și un exemplu în acest sens. 

„E de notorietate că în familia mea cățeii au un loc special, sunt prea impresionante poveștile de aici, din când în când trebuie să venim să dăm o mână de ajutor. Altfel, ne-am crede sensibili dar n-am fi. Noi avem o „prietenă” aici pe Levănțica, ne cunoaștem de mult, trebuie să vedem cum se mai comportă, am înțeles că a fost cam obraznică în ultima vreme și merge doar într-o roată. 

Sunt poate prea impresionante și am avea poate prea puțin timp pentru a vorbi despre ce se întâmplă aici, ideea e că e mare lucru că sunt oameni care fac ceva pentru căței, în general, dar pentru cei care chiar au probleme. Ar trebui ca oamenii să se îndrepte mai atent către genul ăsta de adăposturi și fundații pentru că e cazul, prea multă răutate, prea mult hate luăm peste tot. 

Câteodată, după ce vezi povești de genul ăsta, poate simți că e nevoie să te schimbi. Eu unul am fost hater de meserie, acum încerc să fiu mai bun, mai am reminiscențe, că na, ce să faci, trec așa cu timpul. 

Și noi am trecut prin faza asta, am cumpărat căței, dar un câine adoptat îți aduce mult mai multă bucurie, pentru că vine la pachet cu o poveste tristă și în momentul în care schimbi viața unui suflet te simți mult mai bine. Am adoptat mulți căței, de pe la Galați se știa treaba asta, că aveam un soi de adăpost acolo. La noi acasă, dar era o combinație între casă și adăpost”, a declarat și Mihai Stoica.