INTERVIU Florin Niță, Superman de la Gaziantep: "Asta e filosofia mea! Restul e un bonus". Când a jucat cu degetele rupte, cu cine se înțelege "din priviri" și reacția după mesajul lui Manuel Neuer
Stranieri
Sport.ro a discutat cu portarul echipei Gaziantep.
- Interviu cu Florin Niță | Mesajul de la Manuel Neuer. "Ulterior, m-a fascinat lucrul ăsta, am fost WOW! 'Uite, i-am smuls câteva cuvinte marelui Neuer!"
- Florin Niță: "Fotbalul din Turcia e foarte puternic, net superior celui din țara noastră"
- Florin Niță: "Marius Șumudică e un antrenor excepțional, are un dar extraordinar de a motiva echipa, de a ne face să ne simțim fotbaliști"
- Florin Niță: "E o chimie între mine și Florin Tene. Îi mulțumesc pentru că mă tratează ca pe băiatul dânsului, iar eu îl tratez ca pe tatăl meu. E ca într-un film să mă reîntâlnesc cu el după perioada Steaua"
- Florin Niță: "Primele mele mănuși au fost niște mănuși de iarnă. N-am avut mănuși de portar"
- "Fiecare minge șutată mă durea de nu mai puteam! Am tăcut, doar eu știam ce tare mă durea"
- Oamenii dragi și obiectivul cu Gaziantep
- VIDEO EXCLUSIV Florin Niță, idol la Gaziantep
- În prima parte a interviului goalkeeper-ul naționalei (19 selecții) explică alegerea sa de a evolua la formația condusă de Marius Șumudică, dar face și o incursiune prin perioada despre care a vorbit de la puțin spre foarte puțin.
- Florin Niță, portarul lui Gaziantep, face și o comparație între fotbalul din Cehia și cel din Turcia.
Și sare din bară în bară! Își dirijează defensiva. Urlă ca din gură de șarpe spre coechipieri. Ba chiar sprintează până în careul advers și își îmbrățișează cu putere colegul care tocmai a marcat. Florin Niță nu stă o clipă. Nici măcar la antrenamente. Nu știe ce înseamnă un moment de respiro.
Așa a fost toată viața. Și ce viață! Prin furtuni și terenuri denivelate, cu o supradoză de răbdare pentru a-și atinge visul, goalkeeper-ul lui Gaziantep a trăit cât alții în șapte vieți. A avut mereu la două bătăi de inimă distanță oameni care au crezut în el, iar el e recunoscător.
La Gaziantep își continuă călătoria pe harta pe care și-a desenat-o în copilărie. Pe un caiet, într-o pauză, la școală, Niță își creiona o hartă ca un teren de fotbal. Și-a scrijelit 'în orb' câteva puncte intermediare ale călătoriei. Și destinul l-a purtat prin locuri care i-au rămas lipite de suflet. Așa cum e, în prezent, Gaziantep, echipa de care s-a îndrăgostit instant.
Interviu cu Florin Niță | Mesajul de la Manuel Neuer. "Ulterior, m-a fascinat lucrul ăsta, am fost WOW! 'Uite, i-am smuls câteva cuvinte marelui Neuer!"
Încep așa: la finalul meciului România - Germania 0-1, Manuel Neuer declară: "Portarul României a avut mai multe intervenții foarte bune. Îi transmit felicitări!". Continuă tu de aici!
Atunci, imediat după meci, nu am stat să mă gândesc la lucrul ăsta, dar ulterior m-a fascinat lucrul ăsta, am fost WOW! "Uite, i-am smuls câteva cuvinte marelui Neuer!" Dar am uitat repede momentul pentru că m-am setat pe echipa mea de club. Asta e strategia mea, să mă concentrez rapid pe următorul meci.
La finalul acestei luni se împlinesc șase ani de când ești plecat din România. Îți mai amintești ziua în care te-ai despărțit în lacrimi de FCSB, în cantonamentul din Spania?
Eram după patru ani și jumătate la Steaua, cum vrei să-i spui tu, eu sunt cu Steaua, înaintea de asta eu mai discutasem cu cei de la Sparta Praga în Antalya și am zis nu vreau, nu vreau. Apoi a ieșit nea Gigi (n.r.: Gigi Becali, patronul echipei FCSB) la televiziune și a zis: "Du-te, tată!". Și m-am dus. Mi-a prins bine experiența din Cehia atât mie, cât și familiei mele. Drept dovadă și acum la un nivel foarte înalt.
Florin Niță, un portar care transmite energie și o stare pozitivă FOTO: arhivă personală
Florin Niță: "Fotbalul din Turcia e foarte puternic, net superior celui din țara noastră"
Spuneai într-un interviu, în urmă cu mai mulți ani, că fotbalul din Cehia "e pe bătaie, nu pe mingicăreală". Cum e în Turcia?
Aici e un fotbal de calitate superioară, față de Cehia sau România. Sau chiar alte campionate, mă refer la țările din apropierea noastră... Serbia, Polonia... Sunt foarte mulți jucători de calitate, cu execuții, care au execuții imprevizibile.
Diferența se face și prin faptul că sunt echipe unite și aici mă refer la cele mici... Uite, și noi suntem uniți, Gaziantep e o echipă mică, dar am pus mari probleme unui gigant în fotbalul de aici: Fenerbahce (n.r.: 0-1). Ca să-ți răspund la întrebare: e un fotbal foarte puternic, net superior celui din țara noastră.
A crescut fotbalul din Turcia și datorită investițiilor prin care se aduc mulți străini de calitate?
Clar. Sunt o mulțime de fotbaliști foarte buni aici. Mulți spun că te mai duci în Turcia ca să mai stai un an, doi! Și apoi gata! Nu, nu este așa! Fotbalul din Turcia e foarte puternic, aici vii pentru performanță, normal că și partea financiară contează, dar nu chiar atât de mult.
Important e că sunt sănătos, că sunt cu nea Florin aici (n.r.: Florin Tene, antrenorul de portari din staff-ul lui Marius Șumudică) și mă ajută foarte mult, m-a ajutat de la Steaua foarte mult, dar și în prezent. Mi-a dat niște sfaturi bune de atunci. În perioada Steaua am apărat șapte-opt meciuri chiar când eram cu Tătărușanu în echipă, portarul echipei naționale! Asta spune multe!
- Staff-ul lui Marius Șumudică la Gaziantep e format din Cristi Petre, Florin Tene și Gabi Mărgărit.
Ai cele mai mari note dintre portari în campionatul din Turcia. Te alimentează cu energie acest detaliu?
Eu nu stau să mă uit la aspectul ăsta, eu intru în poartă cu un singur scop: să-mi fac treaba cât mai bine. Dacă la finalul partidelor am și note bune... Pe mine mă încântă cel mai mult felul în care am evoluat pe teren, eu intru setat să-mi fac treaba, restul e un bonus, asta e filosofia mea.
Marius Șumudică spunea într-o intervenție la playsport că nu te mai saturi de antrenamente. Dacă Florin Tene scoate cinci mingi din sac, tu mai scoți încă două. Care e explicația?
Da, păi nu mă satur cu cinci, eu sunt învățat cu mai multe! (n.r.: râde). Depinde de exercițiu, poate fi o ședință de antrenament cu două, cu cinci, cu șase, cu șapte...
Depinde cât decide antrenorul, depinde de oboseala portarului, de cum îl simte antrenorul de portari pe fotbalistul din fața sa - într-o perioadă de încărcare, de competiție, nea Florin știe mai bine. Sunt mai multe criterii.
Florin Niță și Marius Șumudică, după un meci reușit al lui Gazianep
Florin Niță: "Marius Șumudică e un antrenor excepțional, are un dar extraordinar de a motiva echipa, de a ne face să ne simțim fotbaliști"
Imaginea pe care și-a construit-o Șumudică e una de antrenor vulcanic. Cum îl percepi tu?
Așa pare! Dacă-l cunoști, ți se schimbă părerea. Pe cât de vulcanic e, pe atât bun om e. Pe lângă asta, e un antrenor excepțional, are un dar extraordinar de a motiva echipa, de a ne face să ne simțim fotbaliști.
Dânsul, împreună cu staff-ul, fac o echipă incredibilă. Fiecare știm foarte bine ce avem de făcut, sunt niște oameni profesioniști. Îi mulțumesc pentru tot ceea ce a făcut și face pentru mine și sper să avem o colaborare frumoasă în continuare.
- În runda a 22-a, Gaziantep întâlnește pe propriul teren, miercuri, 22 ianuarie, de la 16:00, pe Konyaspor.
- Echipa lui Florin Niță se află pe locul 14 în clasament, după 21 de etape.
- Gaziantep a strâns 22 de puncte: șase victorii, patru egaluri și 11 eșecuri (golaveraj 24-32)
- SuperLig e formată din 20 de echipe. Ultimele patru clasate la finalul campionatului vor retrograda.
Florin Niță și Florin Tene se cunosc de peste un deceniu FOTO: arhivă personală Florin Niță
Florin Niță: "E o chimie între mine și Florin Tene. Îi mulțumesc pentru că mă tratează ca pe băiatul dânsului, iar eu îl tratez ca pe tatăl meu. E ca într-un film să mă reîntâlnesc cu el după perioada Steaua"
Șumudică te antrenează pentru prima dată. Pe Florin Tene îl cunoști de 10 ani. Ce rol a avut în ascensiunea ta?
E ca într-un film să mă reîntâlnesc cu el. Dacă voiam să se întâmple, nu se întâmpla. După experiența de la Steaua am rămas cu cuvinte de laudă pentru el, îi mulțumesc pentru tot, pentru tot ce face pentru mine.
Avem o relație deschisă, e o chimie și îi mulțumesc pentru că mă tratează ca pe băiatul dânsului, iar eu îl tratez ca pe tatăl meu. La antrenament mă simte când mai merge o minge, când sunt obosit după un meci, mă știe de la prima privire. Și eu îl cunosc pe dânsul dintr-o singură privire sau când îl macină ceva... Îl simt.
Publicul din România îi mai știe pe fanii lui Galata, Fener, Besiktas. Cum sunt suporterii echipei tale?
Când am venit la Gaziantep am fost foarte bine primit de toată conducerea și de suporterii echipei. Suporterii sunt foarte calzi, m-au primit foarte bine, au un spirit de-ți transmite forța de care ai nevoie în timpul meciului, de a te concentra mai bine. Am întâlnit ceva asemănător și în Cehia, le-a părut rău de mine pentru că cei din conducere au luat acea decizie (n.r: - de a nu-i mai prelungi contractul cu Sparta Praga). Suporteri foarte buni, le mulțumesc.
Intrăm pe teritoriul secretelor portarului de la Gaziantep. Facem un drum scurt până în Ghencea, în vremea în care zăpada acoperea ca un covor de frișcă un teren de antrenament. Pătrundem 'safe' chiar și pe strada Veseliei din Ferentari. De ce? Veți descoperi mai jos. Și nu e tot. Prindem o ofertă 'last minute' chiar și pe ruta Bucureștii Noi. Dăm buzna în careul lui Niță și îl surprindem la Pro Rapid. Spectrul prăbușirii celebrei baze nu prinsese contur. Colosul nu era pe butuci. Era lapte. Lapte și miere, chiar și miros de prăjituri.
Mulți portari au câte un ritual sau o superstiție cu mănușile. Tu ce faci?
Nimic special, doar mi le pregătesc cu o seară înaintea meciului.
Soția Laura, fiul Andrei și fiica Maya sunt mereu alături de Florin Niță / Foto: arhivă personală Florin Niță
Florin Niță: "Primele mele mănuși au fost niște mănuși de iarnă. N-am avut mănuși de portar"
Primele mănuși le mai ai?
(răspunde hotărât) Nu le mai am, nu le mai am.
De ce?
Păi primele mele mănuși au fost niște mănuși de iarnă (accentuează și râde sănătos).
De iarnă!?
(prompt) Da! Serios! N-am avut mănuși de portar. Colegii mei aveau o situație financiară mai bună, își permiteau, eu nu-mi permiteam, eu improvizam. Prima mea pereche de mănuși a fost de iarnă, apoi prima pereche de mănuși de portar am cumpărat-o de la un coleg.
Ai fost portar de la început?
Prima oară am fost atacant, așa-mi spuneau băieții, antrenorul: "Viteză!". M-am născut și îi mulțumesc lui Dumnezeu cu viteză nativă. Viteza de reacție. Dar, până la urmă, toate le îmbunătățești dacă muncești.
Câte degete ți-ai rupt?
N-a scăpat niciunul.
Rupte?
Să fie lovit, să fie întors, așa-i viața de portar, am mers înainte cu ajutorul bunului Dumnezeu și cu ajutorul oamenilor dragi din viața mea. Fractură am avut doar la două degete.
"Fiecare minge șutată mă durea de nu mai puteam! Am tăcut, doar eu știam ce tare mă durea"
Nu știu ce răspuns îmi vei da, dar mi te imaginez c-ai apărat așa.
Da, da, da, eram copil (n.r.: cu tremur în glas). La un antrenament m-am lovit, aveam fractură, ultimul an de juniorat republicani îl făceam Rapid 2 Electromagnetica, efectuam antrenamente pe strada Veseliei din Ferentari (n.r.: stadion inaugurat în 1929).
La un moment dat, am fost chemat la Rapid, la Pro Rapid, în celălalt capăt al Bucureștiului, am făcut antrenament cu Rapid 2, era și Dani Coman. Echipa mare se afla pe un teren, în timp ce noi, cei de la Rapid 2, pe alt teren. Noi, portarii, făceam separat. Și fiecare minge șutată mă durea de nu mai puteam!
Bănuiesc că ai continuat?
Am tăcut, am strâns din dinți, doar eu știam ce tare mă durea. Dar să știi că am tras de mine și am mers mai departe. Cu fiecare minge prinsă mă întăream. Mi-am mascat durerea pentru că dacă ziceam ceva, îmi spuneau să mă duc acasă și să mi le pun în ghips. Eu am abilitate asta: dacă mă lovesc și am o durere puternică, pot să trec peste. Nu sunt genul ăla: "au! mă doare și mă dau la o parte", doar în cazul în care am altceva mai serios.
Oamenii dragi și obiectivul cu Gaziantep
Punctele de pe harta perioadei în care viitorul i se înfățișa cu claritate lui Niță nu le va uita vreodată. Pentru că în devenirea lui ca om și ca sportiv n-au fost doar Chiajna, Steaua, Sparta, Pardubice sau Gaziantep. Chiar dacă drumurile din călătoria menționată mai sus aparțin unei felii din copilăria - juniorat a lui Niță, stațiile de pe harta Bucureștiului sunt esențiale. La fel ca și oamenii care i-au fost alături în viață.
Mulți spun despre tine că puterea asta ți-o dă și inima ta mare, de om bun.
Păi, cum am fost crescut, pentru că lucrurile astea le iei din școală și din anii de viață, dar baza ți-o iei din cei șapte ani acasă. Îi mulțumesc bunicii mele care din păcate nu mai este printre noi și surorii mele, m-au crescut cum a trebuit. Sora, mai mare cu 14 ani, a fost ca o mamă pentru mine.
Se mai uită la meciurile tale?
Eu așa zic (râde cu poftă) - depinde cum lucrează și ea. Sigur că se uită.
Care e obiectivul cu Gaziantep?
Obiectivul e să rămânem în prima ligă, sper să ne clasăm cât mai bine ca să putem evita neplăcerea de a merge în liga secundă. Toți oamenii din conducere vin la fiecare partidă, chiar dacă este în deplasare sau jucăm pe teren propriu, ne felicită după fiecare meci, avem o relație foarte bună cu toți, sunt niște oameni primitori, cu inimă mare. Le mulțumesc foarte mult, în special bascanului pentru că este un om care iubește atât de mult fotbalul și m-a primit atât de frumos! Îi mulțumesc că a avut și are încredere în mine și în românii aduși la echipă.
Maya, fiica lui Florin și a Laurei Niță, are 7 ani FOTO: arhivă personală Florin Niță
- CITEȘTE pe www.sport.ro ÎN PARTEA A DOUA A INTERVIULUI cu Florin Niță ce spune despre grupa naționalei la EURO 2024
- CITEȘTE pe www.sport.ro ÎN PARTEA A DOUA A INTERVIULUI cine i-a făcut o surpriză uriașă
- CITEȘTE pe www.sport.ro ÎN PARTEA A DOUA A INTERVIULUI care e marele hobby al lui Florin Niță
Andrei, fiul Laurei și al lui Florin, are 10 ani FOTO: arhivă personală Florin Niță
VIDEO EXCLUSIV Florin Niță, idol la Gaziantep
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
