Simona Halep (33 de ani) și-a pus capăt carierei și, în toate materialele care s-au publicat despre marea noastră campioană, au fost pomenite cele două trofee de Grand Slam pe care le-a cucerit, la French Open 2018 și la Wimbledon 2019.
În 2024 însă, după ce i s-a redus suspendarea pentru dopaj, de la 4 ani la 9 luni de către Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS), „Simo“ a catalogat această decizie, în lupta ei cu ITIA, drept al treilea ei trofeu major din carieră! Pentru că victoria obținută împotriva acestui colos a fost marele obiectiv al Simonei pe final de carieră.
Acum, un al doilea român a reușit să repete victoria lui Halep în fața celor de la ITIA. Vorbim despre avocatul Cristian Cernodolea (foto, jos), cel care l-a reprezentat pe jucătorul suedez de origine română, Dragoş Nicolae Mădăraş.
În martie 2024, acesta a fost suspendat de ITIA pentru 4 ani și jumătate pentru încălcări ale Programului Anticorupţie din Tenis (TACP). În mod normal, Mădăraș (foto, jos) ar fi trebuit să revină pe teren abia pe 16 februarie 2028! El își începuse suspendarea, cea provizorie, pe 17 august 2023.
Acum însă, Mădăraș, reprezentat de avocatul Cernodolea, a aflat că își poate relua cariera pe 17 august 2025. Adică, peste ceva mai mult de 6 luni! Pentru că, mergând la Curtea de Arbitraj Sportiv, Cristian Cernodolea a reușit să reducă 2 ani și jumătate din suspendarea inițială dictată împotriva clientului său.
Contactat de sport.ro, Cristian Cernodolea a explicat, pe larg, culisele unui astfel de duel juridic cu un colos, cum e ITIA.
Sport.ro: În România, s-a vorbit puțin de cazul Mădăraș. Din ce știu, el are origini românești. Corect?
Cristian Cernodolea: E sută la sută român, locuiește la București. Părinții lui au imigrat în Suedia de foarte mult timp, are pașaport suedez și, de aceea, reprezintă Suedia.
Care e istoricul cazului, pe scurt?
E un caz care a pornit de la suspiciuni de trucarea unor meciuri. Doar că ITIA n-are puteri polițienești, ca să-ți confiște telefonul sau să-ți percheziționeze anumite device-uri fără acordul tău. Adică, tu trebuie să le predai ce vor ei, în urma unei cereri oficiale din partea ITIA. Revenind la cazul Mădăraș, el a refuzat să-și predea telefonul. În acel moment, se afla în preajma terenului de tenis, la Wimbledon. Doar ce terminase un meci. Și i s-a cerut telefonul. El a refuzat să-l predea. L-a dat, într-un final, după o mică ceartă, pe cel al fratelui său.
Bun. Și de ce era atât de important telefonul lui Dragoș Mădăraș?
Pentru că ITIA susține că ar fi putut conține informații cu privire la acele acuzații de „match fixing“ (n.r. – trucare de meciuri). Și atunci, ITIA l-a suspendat pentru 4 ani și jumătate.
Bun. Și cum ai reușit să câștigi lupta cu ITIA?
Păi, agenții ITIA ar fi trebuit să-i dea jucătorului un document, un mandat, în momentul în care îi cereau să-i percheziționeze telefoanele. Ori ei, când l-au abordat, n-aveau acest document. I-au spus jucătorului că venim, ulterior, cu el. Eu am argumentat că obligația legală, de a predea acele device-uri (n.r. – telefoane) nu era născută în momentul în care jucătorul a refuzat să le dea acel telefon. Curtea de Arbitraj a acceptat acest argument, dar a concluzionat că ar fi prea drastic să-i anuleze pedeapsa lui Mădăraș de tot, să-l achite total. Pentru că nu li s-a părut credibil că a refuzat să-și predea telefonul și, într-o primă fază, l-a dat pe cel al fratelui său. Curtea de Arbitraj a fost de părere că, prin acest comportament, jucătorul a indus ITIA în eroare. Ceea ce e fundamental e că, în decizie se sugerează de către panoul arbitral, că ITIA, pe partea de punerea în aplicare a regulilor lor privind predarea unor device-uri, trebuie să-și schimbe un pic regulamentul. Iar asta ca urmare a acestui caz Mădăraș.
Se poate spune că acest caz, prin decizia dată de Curtea de Arbitraj, a stabilit un precedent important?
Cred eu că principala chestie interesantă e că ITIA, procedural vorbind, n-a respectat drepturile jucătorului. Ceea ce e o critică, încă una, la adresa felului în care ITIA procedează. Și, așa cum am mai spus, ITIA are nevoie de o reformă, în momentul de față. Au făcut niște greșeli procedurale și, cumva, nu respectă, în totalitate, drepturile sportivilor.
Din exterior, impresia e că se înmulțesc aceste bile negre în dreptul ITIA. Adică, a fost cazul Halep. În care au cerut chiar 6 ani de suspendare. Într-o primă fază, s-a dat o decizie de 4 ani de suspendare care, ulterior, s-a redus la 9 luni. Acum, cumva, istoria se repetă în cazul Mădăraș.
Din punctul meu de vedere, da! Sunt niște bile negre pentru ITIA. Cred că și această ultima decizie, în cazul Mădăraș, demonstrează că anumite practici din partea lor pot fi îmbunătățite. E clar că, nu o dată, Curtea de Arbitraj / TAS a văzut aceste lacune în procedurile ITIA și a ajuns la concluzia că pedeapsa cerută și aplicată a fost mult prea drastică. Eu cred că acest caz Mădăraș e o victorie pentru drepturile jucătorilor, în general. Adică, tocmai li s-au impus niște limite rezonabile celor de la ITIA privind modului în care își pot desfășura anchetele, dar și privind modului în care își pot aduna probele.
Cu cei de la ITIA se poate negocia? La cazul Halep, de pildă, s-a speculat că, dacă Simona s-ar fi așezat la masa negocierilor cu ITIA, înainte de declanșarea anchetei, înainte ca ea să fie mediatizată, că dacă și-ar fi recunoscut vina, măcar parțial, s-ar fi ales cu o suspendare redusă, de doar câteva luni. Există o asemenea variantă în relațiile cu ITIA?
Există, într-adevăr, această procedură în care se poate negocia o sancțiune. Se poate agrea o sancțiune de către părți. Dar depinde de momentul procesual în care te afli.
Păi, de obicei, la începutul unui caz se ajunge la o astfel de soluție. Ca să fie scutite ambele părți de un proces lung și costisitor...
Da. La Halep, cred că au fost cheltuite milioane de lire sterline pe avocați.
Adică, bani cheltuiți de ambele părți? Și de avocații Simonei și de avocații ITIA, nu?
Nu. Eu cred că la cazul Halep s-a cheltuit peste un milion de lire doar cu avocații ITIA. Bine, sunt niște presupuneri. Dar cei de la ITIA au un aparat juridic destul de vast și de costisitor. La cazul Mădăraș au avut patru sau cinci avocați costisitori.
Noi, cei care am urmărit ultimele cazuri de dopaj în tenis, ne-am cam obișnuit cu ideea că ITIA e pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Și aici mă refer la modul în care au fost tratate cazurile Halep, Sinner și Swiatek. Cel puțin ultimele două dosare de dopaj au fost tratate cu mare blândețe de ITIA...
N-aș vrea să fac un comentariu în care să las de înțeles că noi, românii, suntem discriminați. N-aș vrea să contest, în niciun fel, imparțialitatea ITIA, atunci când evaluăm dacă aplică aceeași diligență, când tratează cazuri în funcție de naționalitate sau în funcție de un alt tip de background al sportivului. Pentru mine, nu există această discriminare de care vorbești. Dar poate ridica semne de întrebare că un sportiv, fără să luăm în considerare naționalitatea, e tratat diferit într-un caz similar cu altul. Aici, da, putem pune un semn de întrebare. Dar n-aș vrea să asociez aceste semne de întrebare cu elemente de naționalitate sau de altă natură. Eu refuz să cred că Halep și Mădăraș au fost discriminați pentru că au un anumit pașaport.
Cât crezi că are de suferit credibilitatea tenisului cu toate aceste cazuri care apar. De dopaj, de trucarea meciurilor...
Au, în mod clar, un impact negativ. De aceea, eu cred că ITIA are un rol important în a proteja integritatea tenisului. Dar modul în care asigură această integritate trebuie să respecte și dreptul sportivilor care sunt acuzați de astfel de practici neregulamentare. Oricum, e alarmantă apariția periodice a unor astfel de cazuri. Pentru că tenisul e un sport în care riscurile atingerii integrității sunt mult mai mari, în comparație cu alte sporturi, cele de echipă. Pentru că, în tenis, n-avem decât un singur decident și rezultatele meciurilor depind de o singură persoană. E mult mai greu să trișezi într-un sport de echipă, comparativ cu un sport individual. Și, încă o dată, aceste cazuri, care tot apar, ating reputația tenisului, ca sport.
Cristian Cernodolea (avocat): Această victorie e una importantă pentru Mădăraș, pentru că poate reveni în circuit, încă din luna august. Cred că e o victorie pentru toată persoanele care sunt acoperite de regulamentul ITIA. Pentru că sunt convins că această agenție va deveni mai strictă și mai atentă la modul în care instrumentează cazurile pe viitor. Iar asta e un lucru constructiv pentru tenis și pentru ITIA. Pe scurt, se va îmbunătăți cadrul legal în care sancțiunile vor fi aplicate. Trebuie să admitem: multe sancțiuni sunt necesare. ITIA nu e un bau-bau al tenisului, ci o agenție care contribuie la integritatea tenisului. E nevoie de acest organism, însă e nevoie de el într-un mod sănătos și echitabil pentru toate părțile implicate.
Doresc să le mulțumesc pentru contribuția lor, la cazul Mădăraș, avocatului Cătălin Dâncu din Baroul București cu care am colaborat în prima fază procesuală, dar și celor doi interni care m-au ajutat la cercetarea externă, avocații Daniel Agapi și Meral Abibula.
