DEZASTRU dupa un meci de fotbal! 300.000 de oameni au platit cu sange si RAZBOI pentru un gol! Povestea incredibila care a declansat nebunia

De fapt, trei meciuri de fotbal. 1969, 8 iunie, Tegucigalpa. Honduras - El Salvador in turul barajului de calificare pentru  Cupa Mondiala, zona America de Nord. La fotbal se termina 1-0, insa atentia internationala e centrata spre realitatea din tribuna si din jurul stadionului.

Intre suporterii celor doua nationale au avut loc incidente dure, pe care un simplu meci de fotbal nu e deloc obisnuit sa le provoace. Returul de la San Salvador, de pe 15 iunie, a intors rezultatul in favoarea El Salvador. Atat pe teren, cat si in afara lui. Bataile au ajuns subiect de stiri la buletinele internationale, care cautau explicatii pentru un conflict care a explodat in 180 de minute. Aveau sa se mai joace 90, pentru stabilirea echipei calificate la Campionatul Mondial.

Pe 26 iunie, putin mai departe de nebunia din cele doua tari, El Salvador si Honduras au jucat fotbal la Mexico City. El Salvador a castigat cu 3-2, dupa prelungiri, iar autoritatile au dat alerta in cartierele capitalei Mexicului. Mobilizarea generala a impiedicat confruntarile masive, insa n-a putut face nimic in fata unei rivalitati care depasea din start orice legatura cu fotbalul.

In aceeasi zi cu meciul decisiv, El Salvador a anuntat dizolvarea oricarei legaturi diplomatice cu Honduras! Motivul invocat a fost lipsa oricarei actiuni a guvernului hondurian impotriva violentelor la care au fost supusi salvadorienii dupa adoptarea unei reforme absurde. Nemultumiti de invazia cetatenilor din statul vecin, marii proprietari din Honduras au contribuit la crearea unei legi conform careia toti imigrantii isi pierdeau proprietatile, care intrau de urgenta in proprietatea statului!

Vestile dramatice din Honduras au condus la reactii dure din partea mass-mediei internationale, insa 'reforma' a mers mai departe. In 1969, in Honduras au ajuns sa traiasca nu mai putin de 300.000 de salvadorieni, impinsi peste granita de lipsa resurselor si a locurilor de munca. Abuzul autoritatilor de la Tegucigalpa n-a tinut insa cont de prevederile semnate anterior sau de acordurile internationale. Tensiunea dintre cele doua popoare a devenit insuportabila si s-a refugiat intr-un spatiu cu greu anticipabil: fotbalul.

De la tratate incalcate, batalii intre guverne si imposibilitatea unui dialog diplomatic si pana la razboi nu a mai fost decat un fluier de arbitru. In iulie, 1969, El Salvador a surprins armata mult mai bine pregatita a Hondurasului cu un atac incredibil. A folosit avioane civile pe care a atasat dispozitive militare pentru o ofensiva aeriana care le-a dat pozitia dominanta in conflict.

Apoi, trupele terestre salvadoriene, mult mai numeroase, au avansat pana aproape de capitala Hondurasului, Tegucigalpa. Imposibilitatea unei reactii pe masura i-a facut pe hondurieni sa ceara interventia Organizatiei Statelor Americane, care a negociat in cele din urma incetarea focului. Razboiul propriu-zis a durat numai 4 zile, insa semnarea unui tratat de pace a mai asteptat inca 10 ani!

Victimele s-au numarat cu miile, insa 300.000 de salvadorieni au trebuit sa-si regandeasca viitorul. Goniti dintr-o tara unde credeau ca pot trai mai bine, s-au gasit ambandonati de propriul lor guvern, care avea si asa probleme maxime cu saracia extrema si suprapopularea.

Scena internationala recunoaste disputa armata dintre El Salvador si Honduras drept 'Razboiul Fotbalului'. Atribuit ca ultim argument meciurilor de calificare pentru Mondialul din 1970, razboiul astepta doar un pretext pentru a izbucni in forma lui fatala. Analistii americani, obisnuiti sa spuna GRESIT fotbal unui sport cu minge ovala, casti si yarzi, cred insa ca pacea ar fi reusit sa fie atinsa daca n-ar fi existat soccer-ul.