Misteriosul limbaj al tenisului: avantaj, serviciu, greseala, pauza, iubire! Cum a aparut sistemul de scor 15, 30, 40:
True Story
De unde si pana unde 15, 30, 40?
Avantaj, serviciu, pauza, iubire (love). Tenisul e plin de simboluri. De la albul echipamentului, pastrat cu sfintenie si astazi la Wimbledon, la faptul ca turneele de Grand Slam se desfasoara de la Est la Vest pe parcursul unui an, acoperind tot globul pamantesc - Australia, Franta, Anglia, si in cele din urma Statele United. Apoi tot acest limbaj misterios.
Insa cel mai mare mister legat de tenis ramane sistemul de scor folosit in cadrul fiecarui 'game'. De unde si pana unde 15, 30, 40?
Intr-un interviu acordat publicatiei The New York Times, legendara jucatoare de tenis Billie Jean King (12 trofee de Grand Slam in palmares) a recunoscut ca aceasta a fost o intrebare care a macinat-o inca de cand a pus prima data mana pe o racheta de tenis.
"Primul meu antrenor de tenis mi-a explicat sistemul de puncte. Dupa 15, urmeaza 30... am continuat eu: 'si apoi 45, nu?' Cand am auzit 40, mi-am spus: 'Doamne, ce-i cu jocul asta?"
PUNCTELE DE PE FATA UNUI CEAS... DEFECT :)
Nimeni nu poate da un raspuns exact cu privire la acest mister. Exista totusi mai cateva interpretari care duc spre un raspuns cat de cat logic.
In primul rand, e clar ca un sistem de numerotare '1, 2, 3...' ar fi fost imposibil de implementat, pentru ca punctele din 'game-uri' ar fi fost confundate cu cele din seturi.
Faptul ca de la 0 se sare la 15, iar apoi la 30, ar putea duce cu gandul la fata unui ceas. Logic ar fi sa urmeze 45. Dar urmeaza 40... o explicatie pentru asta ar putea fi faptul ca dupa 40, trebuie lasat loc pentru inca doua salturi 'pe ceas' - cele doua puncte necesare pentru un set in caz de egalitate. Primul punct ar insemna un '50' transformat in 'avantaj'.
O alta explicatie, data de istoricul Steve Flink in cartea sa 'The Greatest Tennis Matches of All Time', tine pur si simplu de comoditate. Este mai usor pentru arbitru sa anunte la microfon '40', decat '45', indiferent ca vorbim de limba franceza sau engleza.
MISTERUL CUVINTELOR 'DEUCE' SI 'LOVE' IN TENIS
Istoria tenisului, asa cum il stim astazi, a inceput in Marea Britanie, la mijlocul secolului XIX. Totusi, se pare ca acest sport isi are originea reala in Franta (sec XII).
Francezii numeau 'Jeu de paume' un sport in care jucatorii trebuiau sa treaca o minge peste fileu cu ajutorul unei mini-palete, de dimensiunile paletei de tenis de masa de acum.
Originea franceza a tenisului si faptul ca pe atunci nu exista 'Google translate' :) explica folosirea in tenisul de azi a doi termeni putin ciudati.
Pentru englezi, zero in tenis este egal cu 'love' (iubire). Confuzia vine din faptul ca francezii foloseau termenul "l'oeuf" (ou) cand se refereau la zero. Pare destul de logica asemanarea francezilor - 0 arata ca un ou :)
"Francezii sunt mai sensibili, stiu ca iubirea este mai mult decat un zero in tenis", scrie englezul Shine Collins in cartea sa 'History of Tennis'. (New York Times)
Un alt termen 'englefrancezit' din tenis este 'deuce' - folosit de englezi pentru a marca egalitatea 40-40 din cadrul unui game. Este un termen imprumutat din frantuzescul 'deux', adica doua puncte pana la terminarea jocului.
"Cine a inventat sistemul de scor, a facut-o doar ca sa ii enerveze pe jucatori, de asta sunt sigur. Dar nu este intamplator faptul ca tenisul folosteste limbajul vietii pentru a se exprima - avantaj, serviciu, greseala, pauza, iubire." - Andre Agassi.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News
