"Sa dai totul si apoi inca putin". Din secretele a trei sportivi romani de PERFORMANTA, in probe care necesita fizic si psihic de fier

Cu totii avem o poveste. Cine suntem si spre ce ne indreptam. Mergem pe drumuri diferite dar fiecare dintre noi isi doreste sa ajunga cu bine acolo unde si-a propus. Cristiano Ronaldo este o legenda, un exemplu de reusita, un om cu o poveste fascinanta care cauta sa se autodepasească cu fiecare alegere. Parte din campania Herbalife #truetoyourstory, Ronaldo ne povesteste, cu autenticitate si umor, ce inseamna sa te lasi condus de pasiune si cum se transforma, pas cu pas, decizie cu decizie, potentialul in reusita.

Ce inseamna pentru tine sa ai succes? Inseamna sa iti stabilesti un scop si sa muncesti din greu pentru a atinge acel obiectiv? Sa accepti o provocare si, prin multe sacrificii, sa atingi imposibilul? Sa urmezi cu disciplina un plan? Fiecare poveste este unica. Adevaratii sportivi  ies din zona lor de confort si invata din greseli in loc sa se lase doborati de ele. In spatele fiecarei victorii se afla un obiectiv, nascut din pasiune si crescut cu efort, dedicatie si echilibru. Al tau care este?

Cine sunt eu?

Sunt Ciprian Balanescu, sportiv de performanta. Da, acesta sunt eu. Mi-au trebuit cateva zile sa-mi raspund la întrebarea "Cine sunt?". Si da, raspunsul e simplu, dar inevitabil a venit si urmatoarea intrebare: "Ce este sportivul de performanta?".

Sportivul de performanta este un om caruia cu siguranta de mic i-au placut jocurile care implica multa miscare. Este omul care fara sa fie constient, inca de mic isi alege drumul in viata. Sa fii sportiv de performanta este un loc de munca. Este un loc de munca extraordinar de frumos, este locul de munca ideal pentru mine.

Sa fii sportiv de performanta  in Romania e greu. Pentru cei mai multi e greu. Performanta nu se face usor decat in ochii celor care privesc de pe margine. Performanta se face cu multa, multa, enorm de multa munca. Se face cu multe antrenamente gandite de antrenori exceptionali. Se face cu disciplina in viata personala. Se face cu alimentatie adecvata. Se face in cantonamente. Se face cu echipament de calitate. Se face cu un psihic sanatos. Se face cu sustinere.

Sunt Ciprian Balanescu, sportiv de performanta. Sunt mandru de toate rezultatele mele obtinute in tara. Sunt mandru ca sunt roman, sunt mandru ca practic triatlonul, sunt mandru sa reprezint Romania in lume. Sunt mandru de rezultatele mele obtinute in strainatate. Imi asum esecurile de la competitiile unde puteam sa fiu mai bun si promit sa lupt in continuare pentru triathlon. Stiu ca o sa aiba un viitor frumos in Romania. Sportul m-a invatat sa cer mai mult de la viata si sa-mi urmaresc visele.

Despre viitor

Care sunt planurile curente, urmatoarele competitii importante pentru care te antrenezi?

Un sportiv nu poate functiona fara sa aiba un plan cat mai clar si, mai ales, realizabil. Cam asa functionez si eu. Visez, muncesc pentru visurile mele si ma bucur cand mi le implinesc. Nici anul acesta nu e o exceptie, lista competitionala fiind una lunga, cu mai multe obiective pe plan international si national. Intamplarea face ca sa mai fie doar putin timp pana la cel mai important obiectiv al lui 2017: Campionatul European de duatlon, de pe data de 28 iulie. Anul trecut la acest concurs am obtinut locul 3, acum imi doresc mult sa fie mai bine. Altfel, imi doresc pastrarea titlului de campion national la triatlon olimpic, castigarea titlului de campion national in proba de half ironman, castigarea titlului de campion national la triathlon off road. Eu zic ca o sa reusesc.

Care este visul tau cel mai de pret in materie de performanta sportiva?

Fiind  sportiv profesionist, cand vine vorba de vise, gandul imi fuge la performante, la rezultate cat mai bune, in general la prima treapta a podiumului... In acelasi timp, mi-am dorit mereu sa devin mai bun decat am fost ieri sau in urma cu un an, de fapt sa devin o varianta mai buna a mea. Cred ca in sport, lupta e in primul rand cu tine si abia apoi cu ceilalti competitori. Pe de alta parte, imi doresc sa las in urma ceva mai mult decat clasari pe podium, asa ca am inceput sa ma gandesc deja la viitorul – nu prea indepartat – in care sa ma apuc sa antrenez si sa pregatesc copii care sa fie mai buni decat mine. Si, de ce nu?, chiar copilul / copiii mei sa faca asta...
 
De ce ai ales sporturile de anduranta?

Nu vreau sa dramatizez sau sa prezint o poveste lacrimogena, insa copilaria mea a fost una cu dificultati, cu destul de multe greutati. Cred ca ceea ce sunt astazi, ca temelia rezistentei mele – dincolo de o parte nativa - se datoreaza acelei perioade. Din acest punct de vedere, prin faptul ca greutatile m-au intarit, pot spune ca am fost un copil norocos. Acum nu-mi pare rau deloc pentru situatiile prin care am trecut.

Anduranta este o calitate cu care te nasti, dar si o calitate pe care o dezvolti pe parcursului carierei sportive. Totusi as preciza ca triatlonul este un sport de anduranta atunci cand il practici la nivel de placere sau ca amator, facut la nivel de performanta devine un sport combinat-- viteza-anduranta-forta.
 
Ai un model dupa care te ghidezi, cineva care te inspira?. Poate chiar niste cuvinte pe care ti le spui in gand cand esti intr-o competitie si trebuie sa rezisti pana la final?

Toti sportivii care sunt mai buni ca mine pe o anume disciplina sunt un model pentru mine. Am inteles si pot sa spun cu mana pe inima ca modelul meu in ultimii 20 de ani a fost munca, munca, munca si iar munca. Cheia este la tine, mantra sau cuvinte speciale nu am, eu muncesc mai mult decat vorbesc. Intr-o competitie, cand dai de punctul mort, atunci cand vezi totul in ceata si iti este tare greu, nu faci altceva decat ceea ce ai facut deja in timpul antrenamentelor grele de pe parcursul anilor: sa mergi inainte, sa nu te opresti, sa tragi si mai tare.  

Cum reusesti sa ramai true to your story? Să iti pastrezi motivatia si sa ramai fidel obiectivelor tale sportive?

Cred ca cel mai important lucru in acest sens este ca-mi place foarte mult ceea ce fac.  Sunt pasionat pana-n maduva oaselor de ceea ce fac, imi place sa fiu cel mai bun, imi place lupta. Triatlonul este un sport in care trebuie sa stii sa-ti dozezi foarte bine efortul, sa alegi strategia cea mai buna de abordare a cursei, mai ales atunci cand esti in timpul competitiei si esti in conditii de epuizare maxima. In astfel de momente trebuie sa stii sa-ti dozezi efortul si mai ales sa fii puternic psihic, sa ai o minte sanatoasa. Conteaza foarte mult si faptul ca am alaturi de mine multi prieteni care ma sustin, spectatori de pe margine, sunt si sponsorii. Cu totii sunt foarte importanti pentru cariera mea de sportiv.

Din 2014, Herbalife colaboreaza cu Ciprian Balanescu pentru a-i dezvolta si optimiza programul personal de nutritie, oferindu-i o gama completa de nutritie pentru activitatea sa sportiva.

Ionela Livia Lehaci si Gianina – Elena Beleaga fac parte din echipa de canotaj dublu vasle - categoria usoara si reprezinta Romania la cele mai importante campionate nationale si internationale. Tocmai s-au intors de la Campionatul Mondial de Canotaj pentru Tineret din Bulgaria, desfasurat in perioada 19-23 iulie, unde au reusit sa castige medalia de aur, in proba dublu vasle categoria usoara feminin. Au 22 de ani, sunt din Suceva si au inceput sa practice canotajul in urma cu noua ani de zile. O zi de antrenament inseamna opt ore, din care vreo patru sunt pe apa, restul la sala de forta sau pe terenul de alergare.

Andreea Asoltanei este colega lor mai mare, gata oricand sa sara in barca daca se intampla ceva cu una dintre ele. impreuna se antreneaza la baza sportiva de la Snagov sub indrumarea ferma a antrenorului Mircea Roman. Performanta lor a fost posibila datorita unei alimentatii sanatoase, suplimentelor care le ajuta la refacere dupa efort si antrenamentelor facute cu cap. Din 2014, Herbalife le sustine cu un program de nutritie special creat pentru sportivii de performanta.

Unde va doriti sa ajungeti?

Calatoria noastra sportiva a inceput in urma cu noua ani de zile. Visul nostru este sa urcam pe cea mai inalta treapta a podiumului olimpic. Ne dorim aurul olimpic!

Ce va spuneti inainte de o cursa grea?

Gianina: inaintea startului oricarei curse ma rog lui Dumnezeu sa ne dea luciditate sa gasim acea lovitura in care sa simtim ca zburam, sa fie greu, dar sa ne placa. Esenta sportului si a reusitei in echipa inseamna sa dam totul si apoi inca putin. Astfel incat sa nu ramana niciun regret in suflet.

Ionela: incercam sa plecam pozitive, cu gand de victorie. Trebuie sa avem incredere in noi ca echipa. Ma gandesc mereu la cei care cred in noi si carora trebuie sa le demonstram ca putem! Nu prea vorbim inainte de start. Avem o singura replica ”Sa nu ne para rau la finish”. Nu am superstitii, insa cand plec la vreo competitie imi place sa ies din camera cu dreptul.

Cum ati ajuns sa practicati acest sport, canotajul?

Gianina: Cu cat trece timpul, imi dau seama ca nu eu am ales canotajul, ci el pe mine. M-am schimbat radical de cand am intrat in lumea sportului, dar daca ar fi sa ma gandesc cine m-a initiat in acest "univers", este dn-ul antrenor Despa Ion, antrenor la clubul CSM Suceava. ii voi fi recunoscatoare mereu pentru oportunitatea oferita de a-mi schimba viata. M-am apucat de canotaj dintr-o intamplare. Pentru ca eram inalta. Antrenorii de la CSM Suceava au venit intr-o zi de joi la scoala si m-au selectionat. Duminica eram deja cu bagajele facute la baza din Falticeni. Asta se intampla acum noua ani de zile. Nu am stiut ca acesta e sportul in care voi performa. La inceput, dupa doar doua luni de canotaj, ma gandeam uitandu-ma la fetele mai mari ca nu voi ajunge ca ele. Au trecut multi ani si nu regret nimic! incerc sa ma depasesc pe mine, sa fiu cat mai buna si sa ma antrenez cat mai bine.

Prima competitie castigata a fost un campionat national la dublu rame. Am venit pe locul intai in ultimii 500 de metri. Cand am fost acasa in vacanta, am numarat medaliile castigate. Sunt aproape 40 pana acum, iar mama le tine la vedere pe un panou mare si este foarte mandra de mine.

Ionela: Am fost selectionata in timpul clasei a VIII-a de catre antrenorii Malis Mariana si Malis Cristian si am ajuns la Orsova. Asa am ajuns sa practic si sa cunosc canotajul. Sunt ambitioasa, si daca ma apuc de ceva imi place sa duc pana la capat. Noi, copiii de la munte, suntem mai caliti, mai ascultatori si nu ridicam probleme atunci cand avem de facut multe ore de antrenament, nu ne plangem…

Imi pare rau sa spun, insa canotajul nu este un sport promovat cat trebuie, pe toata perioada anului, doar inainte de evenimente majore reusim sa captam atentia. Canotajul este sportul care imi place si in care vreau sa fac performanta.

Acasa, in satul meu, Plutonita, intr-o camera sunt doua colturi amenajate pentru medalii si diplome, pentru mine si fratele meu, care practica tot canotaj. Am 50 – 60 de medalii: cinci de argint, trei la Campionatele Europene si doua Mondiale.

Modelul meu in viata este doamna Angela Alupei. O admir pentru rezultate, pentru ca a tras proba pe care o trag si eu, o proba foarte grea de altfel! O admir si pentru familia frumoasa pe care o are.