EXCLUSIV Fotomodel și vicecampioană europeană! Colega de echipă e la Informatică. „Visăm să luăm medalie la Jocurile Olimpice!”
Dacă nu știați, avem vicecampioane europene la volei pe zăpadă, un sport nou pentru români, dar similar cu voleiul pe plajă, acesta din urmă mai dezvoltat in Statele Unite, Brazilia, Olanda, Elveția, Italia...
Roxana Bacșiș, Ioana Miu, Ioana Hododi și Hana Poleac au luat argintul atât la Campionatele Europene, cât și la Campionatele Balcanice de volei pe zăpadă, iar acum, în timpul verii, participă la competiții internaționale de beach volley.
Am discutat cu două dintre performere, Ioana Miu (a împlinit 18 ani pe 1 mai) și Ioana Hododi (face 18 ani pe 30 iunie), deja titrate și la senioare. Prima a trecut în clasa a 12-a la liceul Internațional de informatică, iar cea de-a doua la Liceul Mircea Eliade.
„Dacă sunt bune la școală, sunt bune și de sport, doar că te împarți greu între sportul de performanță și școală. Mai ales dacă nu ai susținere din partea școlii”, își spune părerea antrenorul Răzvan Ifrim, care le pregătește pe cele două la Clubul Sportiv ASE. El este, de asemenea, și coordonatorul loturilor naționale de volei pe plajă și antrenorul lotului național de volei pe zăpadă.
Poți face față la 17-18 ani pe două fronturi? Adică și școală, și sport? Fetele zic că da. Se antrenează 6 zile pe săptămână și încearcă să nu neglijeze cursurile. Ifrim spune că „nu antrenamentele sunt problema, ci faptul că plecăm în multe turnee. Și, automat, lipsesc destul de mult de la școală. Dar noul sistem cu module este foarte bun pentru sportivi. Au reușit să acumuleze note în anumite intervale și să nu aibă probleme cu încheierea mediilor. Cu semestere, cum era înainte, era mai greu”.
„Aia e”: Liceu, shooting, antrenamente, toate într-o zi!
Ioana Hododi e implicată, de fapt, pe trei fronturi, pentru că ea este și fotomodel. Are din când în când prezentări de modă, participă la diverse evenimente și, de curând, a filmat pentru videoclipul ultimei piese lansate de Smiley, „Aia e”. „Am avut zile în care dimineața mergeam la liceu, apoi la shooting, la prezentare, iar apoi veneam la antrenament. Am fost superîncărcată în unele zile, dar am reușit să le fac pe toate”, explică tânăra voleibalistă.
Dom' profesor e băiat bun, cum s-ar zice, o lasă pe Ioana să se ducă și la prezentări de modă: „Când nu se suprapun cu turneele, poate să meargă. Dacă avem doar antrenamente la București, poate pierde o zi pentru un shooting, dar, dacă avem turnee, nu are cum”.
Ce e mai greu pentru Ioana? În nici un caz antrenamentele sau meciurile în caniculă sau jocurile pe zăpadă la temperaturi sub zero grade! Ci să meargă pe tocuri! Explică ea: „Este destul de greu pe podium, pentru că am presiune să nu calc strâmb, să nu cad. S-a întâmplat și la modelele mai mari să pice din cauza tocurilor. Totodată, trebuie să ai și o anumită ținută, eleganță, nu e ca și cum te-ai plimba pe stradă”.
Cealaltă Ioana, Miu, a fost nevoită să învețe să meargă pe tocuri toamna trecută, când a participat la un eveniment important, căsătoria antrenorului lor: „Nu sunt la fel de profesionistă ca Ioana, dar mă descurc”.
Ambele au început cu voleiul clasic, în sală, dar Răzvan Ifrim le-a propus să treacă la beach volley, iar iarna la voleiul pe zăpadă. „În general, aleg jucătoare de la echipe care nu se bat la titlu în sală. Nu poți fi și la un campionat de sală, și la unul de beach volley, din cauza programului. Am mers la diverse meciuri în București și în țară. În drum spre Austria, am fost la un antrenament al echipei de volei din Arad și am remarcat-o pe cea mai înaltă fată de acolo. I-am recomandat antrenorului să facă volei de plajă cu ea, pentru că oricum echipa lui nu avea perspective de medalii. La fel și Ioana Hododi. Juca la Eliade în sală, am văzut-o, mi-a plăcut, avea calități și am întrebat-o dacă nu vrea să joace și pe nisip. Dar până să ajungă să joace pe nisip, a debutat la 13 ani jumate pe zăpadă, cu sportivele mari”, povestește antrenorul.
Anticipație, gândire, tehnică
Ioana Miu spune că își folosește mult și mintea atunci când joacă, nu degeaba e la Liceul Internațional de Informatică din București: „Este un sport la care nu contează numai forța, ci și tehnica. Îmi place foarte mult pentru că trebuie să gândesc pe teren, să anticipez!”. Cum a ajuns la beach volley și apoi la voleiul pe zăpadă? Recunoaște franc: „Prima oară am fost obligată de părinți să fac un sport, am început cu voleiul clasic, iar apoi a început să-mi placă și, ulterior, eu am tras de ei ca să pot continua”.
Fetele preferă să joace pe nisip pentru că pe zăpadă „alunecăm destul de tare. Depinde și de teren. Ori te afunzi în zăpadă, ori aluneci. Plus că temperatrile sunt scăzute. Noi jucăm la temperaturi extreme. Iarna la minus, vara la foarte mult plus”, își motivează alegerea Ioana Miu. Cu toate acestea, cele două Ioane, plus colegele lor, sunt vicecampioane europene la volei pe zăpadă, un sport mai nou, unde îți găsești mai ușor drumul spre performanță.
Se discută la CIO ca voleiul pe zăpadă să devină sport olimpic, iar fetele noastre speră să ajungă la JO 2026 din Italia. Vor avea atunci 21 de ani. Sunt șanse? Răspunde Răzvan Ifrim: „Pe zăpadă, da. Este visul meu, este și visul lor. Medalia de anul acesta de la Europeanul din Austria, plus argint și pentru fete, și pentru băieți la primul campionat balcanic organizat pe zăpadă mă fac să cred că putem. Suntem pe drumul cel bun, cu investițiile potrivite putem ajunge la Jocurile Olimpice”.
Medalie la JO de iarnă? „Cu siguranță, se poate!”
Bineînțeles că ridic ștacheta și întreb dacă se poate și o medalie. Antrenorul e optimist: „Cu siguranță. Din moment ce am luat argintul în Austria, eu cred că putem peste trei ani, cu fetele având mai multă experiență”.
Ce și-a propus în acest sport voleibalista, liceanca și, totodată, fotomodelul Ioana Hododi: „Mai întâi să jucăm la Jocurile Olimpice de Iarnă la volei pe zăpadă și apoi cât mai multe medalii pe nisip, performanțe cât mai mari”.
L-am întrebat pe antrenorul Răzvan Ifrim dacă fetele pot ajunge și pe nisip la nivelul la care au ajuns pe zăpadă. „De putut, se poate, dar avem nevoie de investiții foarte mari la voleiul pe nisip. În primul rând, trebuie să-l practici și iarna, trebuie să ai terenuri aoperite, să te poți antrena și iarna pe nisip. Noi am combinat cele două variante, zăpadă și nisip, pentru că iarna nu avem unde să ne antrenăm pe nisip în România. Când vom avea structuri acoperite, ne vom putea califica la competițiile importante. Copiii au nevoie de continuitate 365 de zile pe nisip. Acesta e secretul”.
Urmăriți SPORT.RO și pe Google News